Crizantema, floarea de aur

Imprimare

Crizantema (Chrysantemum) este o planta cu flori perena, care face parte din familia Asteraceae, fiind originara din nord-estul Europei si din Asia. Este o floare frumoasa si interesanta, caci este una dintre ultimele flori mari, spectaculoase care infloresc inainte de venirea iernii. Atat prin aparitia ei intarziata, cat si pentru frumusetea ei, este una din putinele flori care rivalizeaza cu trandafirul, fiind numita si regina toamnei.
Numele ei provine din chrysos, care in greaca inseamna aur, si anthemon, care in greaca inseamna floare. La noi mai este numita tufanea, dumitrita sau margareta de toamna. A inceput sa fie cultivata cu 1.500 de ani inainte de Hristos, de catre chinezi. In anul 1630 se cunosteau deja peste 500 de soiuri si varietati de crizantema. Insa in Europa nu a ajuns la fel de repde ca mirodeniile orientale. Abia in 1789 a fost folosita la infrumusetarea gradinilor regelui Ludovic al XIV-lea al Frantei, cu doar cateva luni inainte ca acesta sa fie executat, in valtoarea evenimentelor declansate de Revolutia Franceza. Crizantema a ajuns in America in anul 1798, cand colonelul John Stevens a importat o din Anglia varietate numita Dark Purple.

In anul 1812, in ciuda faptului ca Rusia se afla in razboi cu armata lui Napoleon si in ciuda faptului ca era toamna tarziu, un pasionat de horticultura se aventura sa initieze o frumoasa gradina cu plante si flori, plantand acolo primele crizanteme dintr-o gradina botanica. Peste ani si ani, Gradina Nikitsky din Crimeea avea sa ajunga celebra in lume datorita acestor flori minunate, caci detine acum colectia cu cele mai multe soiuri de crizantema.

O simbolistica deosebit de bogata
Fiind o floare foarte frumoasa, care dureaza mult si care rezista chiar si sub zapada, ea a devenit un simbol al optimismului si al bucuriei. In arta chineza si a Orientului Indepartat, crizantema este unul din cei Patru Nobili (numiti si Cei Patru Domni), alaturi de bambus, orhidee si floarea de prun. Este considerata o floare sacra, care da viata lunga si nemurire. Era utilizata pentru infrumusetarea gradinilor oamenilor de seama deja cu sute de ani inainte de Hristos. In China, crizantema a primit o importanta deosebita in cadrul Festivalului Chung Yeung, acest lucru fiind mentionat inca din epoca Dinastiei Han (inaintea anului 25 i.H.). Festivalul Chung Yeung (o importanta sarbatoare traditionala chineza, al carei nume ar putea fi tradus prin Festivalul Dublului Yang sau Festivalul Dublului Noua) are loc in a noua zi a celei de-a noua luni a anului chinezesc. Potrivit doctrinei I Ching, aceasta zi este incarcata cu prea multa energie yang, fiind o data calendaristica cu potential periculos. Pentru a atenua pericolul, in aceasta zi, chinezii urca pe un munte inalt, beau vin de crizanteme si poarta crengute de corn (Cornus officinalis), considerand ca aceste plante, crizantema si cornul, au proprietatea de a purifica aerul si de a vindeca.
Chinezii au mai multe legende legate de crizantema. Una dintre ele spune ca, de mult, in urma cu peste trei milenii, imparatul Chinei, speriat de faptul ca imbatranea si nu putea opri acest proces, a auzit ca pe Insula Libelulei din Marea Rasaritului exista o planta fermecata, care te putea intineri, dar care putea fi culeasa doar de catre cei foarte tineri. Plin de speranta, a trimis acolo 12 barbati tineri si 12 femei tinere. Ajunsi acolo dupa mai multe peripetii, acestia nu au gasit nicio planta magica si niciun locuitor. Au hotarat sa ramana acolo, iar singurul lucru pe care il aveau la ei si care le amintea de casa erau crizantemele. Au inceput sa cultive aceasta floarea si, in scurt timp, au ajuns vestiti pentru crizantemele lor de aur.
O alta poveste chinezeasca ne spune ca, dupa ce il suparase pe Imparat, Keu Tze Tung a fost nevoit sa fuga de acesta departe, tocmai in Valea Crizantemelor. Fiindu-i sete, el a baut roua de pe petalele acestor flori, devenind nemuritor. Budistii explica acest dar al zeilor prin faptul ca, inainte de a bea roua, Tung scrisese un text sacru pe petalele crizantemelor din vale.
In Japonia, crizantema a patruns, se pare, cam cu opt secole inainte de Hristos. Altii spun ca ea a fost adusa de calugarii zen abia in secolul al IV-lea d.H. In orice caz, ea a ajuns un simbol al Tarii Soarelui rasare, fiind prezenta astazi chiar si pe pasapoartele japonezilor. Este considerata un simbol solar, o floare magica, multa vreme fiind un atribut exclusiv al familiei imperial – oamenii de rand care indrazneau sa-si impodobeasca hainele cu reprezentari ale crizantemei erau condamnati la moarte. Practic, intemeierea Japoniei este legata de crizantema. De altfel, japonezii au si ei legenda despre care vorbeam mai sus, cea cu floarea tineretii, iar ei sustin ca ea este, de fapt, povestea intemeierii imperiului japonez, insula respectiva fiind Japonia.
O alta legenda japoneza ne spune ca, la inceputuri, existau foarte multi zei in ceruri. De aceea, unii dintre ei au fost trimisi pe pamant, pe un pod de nori. Printre acestia, zeul Izanagi si zeita Izanami. Aceasta din urma a creat zeii vanturilor, ai muntilor si ai marilor, dar, cand l-a creat pe zeul focului, ea a murit. Zeul Izanagi a plecat in ceruri dupa ea, incercand sa o salveze. N-a reusit, s-a intors pe pamant si s-a dus la un rau pentru a face o baie de purificare. Cand si-a dat hainele jos, iar acestea au atins pamantul, s-au transformat in doisprezece zei. La fel, cand bijuteriile sale au atins pamantul, s-au transformat in flori: o bratara s-a metamorfozat in iris, a doua bratara, in lotus, iar lantisorul de la gat, intr-o crizantema aurie.
Tot japonezii au o legenda in care se spune ca, odinioara, in Japonia exista un loc in care crizantemele nu puteau fi cultivate. In orasul Himeji traia un nobil foarte bogat, intr-un castel minunat. Fiind suspicios din fire si foarte atent cu comorile si giuvaerurile sale, el nu-i dadea voie servitoarei sa i le atinga, nici macar sa i le stearga de praf. Aceasta se numea O-kiku, ceea ce inseamna crizantema. Intr-o zi, O-kiku a observat ca una din cele zece farfurii pretioase ale stapanului ei disparuse. Negasind-o niciunde, ea s-a aruncat intr-o fantana. Fantoma sa a inceput sa bantuie castelul nobilului in fiecare noapte, cautand mereu a zecea farfurie. Ingrozit de fantoma, boierul a fost nevoit sa-si paraseasca palatul, acesta ajungand o ruina. Locuitorii din Himeji au fost foarte bucurosi ca acesta a plecat si au decis sa o onoreze pe O-kiku intr-un mod special, renuntand sa cultive crizanteme in gradinile lor de atunci inainte.
In Japonia, crizantema a devenit un simbol al Imparatului, fiind reprezentata cu saisprezece petale, la fel ca Soarele ce rasare. Timp de un mileniu, emblema imperiala a Japoniei a fost aceasta crizantema cu saisprezece petale. Pe durata razboiului dinastiilor, care a inceput in anul 1357 si care a durat nu mai putin de 55 de ani, razboinicii din sud purtau insemnul curajului, o crizantema.
Cea mai inalta distinctie din Japonia este Ordinul Suprem al Crizantemei, infiintat in data de 4 ianuarie 1888 de catre Imparatul Meiji. Este echivalentul prestigiosulului Ordin al Legiunii de Onoare din Franta. Tot in Japonia exista un Festival al Fericirii, anual, creat pentru a sarbatori aceasta floare. Pentru japonezi, crizantema este un simbol al Soarelui, ei considerand ca desfasurarea ordonata a petalelor acestei flori reprezinta perfectiunea. Aceste flori sunt caracterizate prin durabilitate si prin faptul ca supravietuiesc chiar si sub zapada.
In Europa Occidentala, de Ziua Tuturor Sfintilor, rudelor decedate li se duceau in dar crizanteme. Originea acestui obicei se afla intr-o legenda care povesteste cum o fata se ruga in fiecare zi la Fecioara Maria pentru mama ei, care era grav bonava, daruindu-i sfintei de fiecare data cate o floare. Intr-o noapte, fata a visat ca Maica Domnului o privea cu mila, spunandu-i ca mama ei mai avea de trait atatea zile cate petale avea floarea pe care urma sa i-o daruiasca. Trezindu-se inlacrimata, fata s-a uitat la floarea pregatita pentru Maria si a vazut ca avea doar cinci petale. A inceput sa rupa petalele in bucatele mici-mici, astfel ca acestea s-au inmultit. Fecioara Maria i-a indeplinit dorinta, vindecandu-i mama. De atunci crizantema aminteste de aceasta minune, prin faptul ca are multe petale mici.
In Germania exista o poveste care spune ca o familie saraca din Muntii Padurea Neagra, adunata in jurul putinelor bucate pe care le avea pe masa de Craciun, a auzit afara un vaiet. Nu era vantul, ci un cersetor ratacit, mort de frig si de foame. Saracii l-au adus in casa, l-au invelit bine si au impartit cu el putina mancare pe care o aveau. Dupa un timp, paturile au zburat de pe cersetor, iar acesta a aparut ca un barbat impunator, imbracat in alb, cu o aura in jurul capului, care le-a spus ca el este Iisus Hristos. In dimineata urmatoare, in fata usii, acolo unde statuse cersetorul, au aparut doua crizanteme albe. De aici, traditia germana de a aduce in casa, in Ajunul Craciunului, crizanteme albe, care il simbolizeaza pe copilul Iisus. Aceasta traditie dainuie si astazi.
O alta legenda crestina spune ca steaua care i-a condus pe cei trei Magi de la Rasarit pana la Betlehem le-a arat locul exact al nasterii copilului divin luand forma unei crizanteme aurii la intrarea in grajd.
Tot in Europa, in secolul al XIX-lea, cand incepuse sa se raspandeasca tot mai mult pe la curtile regale si nobiliare, crizantema devenise un purtator de mesaj: cu ajutorul ei, barbatii din elitele vremii isi exprimau iubirea fata de domnisoare si respectul fata de doamnele maritate. Crizantemele galbene insemnau dragoste si pasiune, cele rosii aratau gelozie, cele portocalii semnalizau dorinta nestapanita, cele violet semnificau respect, iar cele albe insoteau o cerere in casatorie sau intentia de a cere mana unei fete.
Desigur, crizantema este si subiectul unor superstitii. Chiar si astazi, cuplurile tibetane tinere cred ca, daca pun o petala de crizantema in apa de baut, vor ramane impreuna toata viata. Iar rusii pretuiesc crizantemele mai mult decat orice alte flori.
In lume exista, astazi, mai multe festivaluri care celebreaza crizantema. In fiecare an, in octombrie si noiembrie, in oraselul german Lahr, situat la poalele Muntilor Padurea Neagra, are loc Festivalul Crizantemelor, care prezinta aranjamente florale si ghirlande inedite, intr-o simfonie de culori. In localitatea sud-coreeana Seosan, din regiunea Gaguri (Gobuk-myeon), are loc un festival al crizantemelor in fiecare an. Pe o suprafata de peste 100.000 de metri patrati sunt expuse peste 10.000 de crizanteme din 200 de soiuri si varietati. Vizitatorii au parte, de asemenea, de ceaiuri din flori de crizantema, de bunatati locale (orez, usturoi, ardei iute uscat) la preturi speciale si de spectacole traditionale. Fiind situata pe coasta de vest a Marii Chinei, localitatea Seosan are o clima blanda, propice cultivarii crizantemelor. Si la noi in tara exista un Festival anual al Crizantemelor, in comuna Bradeanu din judetul Buzau – acesta a ajuns la a saptea editie.

Beneficii pentru sanatate
Cu totii cunoastem crizantema ca pe o floare frumoasa a toamnei, insa aceasta planta are si proprietati terapeutice. Chinezii, adevarati adoratori ai crizantemei, cunosc, de milenii, si acest aspect. Chiar si astazi, chinezoaicele beau ceai de crizantema in loc de cafea, pentru curatarea organismului de toxine. Chinezii din vechime erau convinsi ca aceasta floare nobila, care rezista la ger, zapada si chiciura, atrage sufletul cerului si al pamantului, dobandind astfel calitati medicinale. Medicina traditionala chineza foloseste frunzele de crizantem in tratarea migrenelor, iar florile uscate in stimularea apetitului. In Japonia, crizantema mai era numita elixirul vietii vesnice.
Se pare ca ea prelungeste viata, caci contine substante care intaresc sistemul imunitar. De aceea, este vazuta ca un simbol al longevitatii si al sanatatii. Petalele ei contin minerale, atat de utile intregului organism si mai ales sistemului nervos central – magneziu, potasiu, zinc, calciu, seleniu.
Consumat in mod regulat, ceaiul de crizantema ajuta plamanii, ficatul si rinichii sa functioneze mai bine, detoxifica organismul, mentine calciul in organism, reduce colesterolul, regleaza temperatura sangelui si are efecte in bolile de ochi (oftalmologice), fiind in acelasi timp un tonic general. Vara, acest ceai este chiar delicios si racoros. Cei care nu se impaca insa cu aroma sa ii pot adauga zahar brun. In general, infuzia se prepara dintr-o lingurita cu flori de crizantema la o cana de apa fierbinte. Din florile proaspete de crizantema se prepara chiar si un vin!
In zilele noastre, crizantema e folosita in cosmetica, in medicina si chiar in domeniul culinar. Are efecte benefice in tratarea unor afectiuni si tulburari ale sistemului nervos (in uz intern si extern), ale sistemului cardio-vascular, scade tensiunea arteriala, regleaza metabolismul, ajuta in boala Parkinson, combate unele boli articulare (poliartrita, artroze, reumatism), durerile de genunchi, lipsa de mobilitate, trateaza guturaiul, ajuta in tuberculoza pulmonara si in bronsite cronice, precum si in afectiuni ale aparatului respirator.
Din petale de crizantema, mar, para, mandarina, miere si zeama de lamaie se poate prepara o salata delicioasa si in acelasi timp energizanta. (Foto: Wikipedia)
Despre semnificatiile si legendele crizantemei a vorbit si Cecilia Caragea in cadrul rubricii Secretele Florilor, realizata de Carmen State.