Gentiana, o planta gentila si utila

Imprimare

Cu totii cunoastem gentiana, aceasta planta cu flori frumoase, intens colorate si cu calitati medicinale deosebite, pe care am intalnit-o pe dealurile si pajistile copilariei! Gentiana reprezinta un grup de plante destul de important, care numara aproximativ 400 de specii si varietati. Acestea sunt raspandite peste tot in lume, preferand, totusi, zonele temperate si de munte. In Noua Zeelanda si in America de Sud creste mai ales gentiana cu flori rosii, in vreme ce pe continentul nostru intalnim mai ales gentiana cu flori albastre, galbene si albe. Exista insa si gentiane cu flori violet, mov si roz, iar forma acestora difera de la o specie la alta – gasim forme de clopot, de palnie sau mai alungite, de trambita.

Gentiana creste liber, pe pajisti, dar poate fi cultivata si in gradini, fiind o excelenta planta ornamentala. Plantata in grup, florile ei vor atrage toate privirile. Gentianele sunt anuale, bianuale sau perene, iar unele sunt vesnic verzi, adica nu-si pierd frunzele iarna. Prefera mai ales solul umed, bogat in humus, bine drenat si locurile insorite sau partial insorite, ferite de vant pe durata iernii. Planta poate fi divizata dupa ce infloreste, insa de obicei nu este cazul sa facem asta, caci se inmulteste singura, prin seminte. Unele specii au nevoie de trei ani pana sa inceapa sa infloreasca.
Pe langa florile frumoase ale gentianei, oamenii au apreciat proprietatile tonice ale radacinii si frunzelor sale. Istoricul Plinius cel Batran sustine ca Gentius, ultimul rege al Iliriei, care a domnit intre anii 180 si 168 i.H., este cel care a descoperit proprietatile tonice ale gentianei, planta fiind numita, de altfel, dupa el. Iliria a fost un regat aflat in vestul zonei balcanice de astazi. Dupa ce romanii l-au infrant si l-au luat prizonier pe Gentius, in cel de-al treilea razboi ilirian, acest regat a incetat sa mai existe.
Gentiana este planta cu gustul cel mai amar, reprezentand si astazi ingredientul principal in multe retete de bauturi tonice de tip bitter. Pentru prepararea bauturilor de tip bitter si a licorilor medicinale in general se folosesc radacinile plantei, care se colectează toamna si se pun la uscat, si partile aeriene proaspete. Radacina gentianei poate ajunge la o lungime de 1 metru, iar in partea superioara este foarte groasa, cam cat bratul unui copil, fiind incarcata cu rizomi.
Una dintre speciile de gentiana cautate pentru bauturile de tip bitter este Gentiana lutea, gentiana cu flori galbene. Aceasta specie este perena, atinge in jur de 120 de centimetri in inaltime, are frunze late, lanceolate, are flori galbene si creste pe pajistile alpine si subalpine, de obicei in soluri calcaroase. Frunzele si mai ales radacinile acestei specii de gentiana au un gust deosebit de amar. De altfel, popular i se mai spune "radacina amara". Nu e de mirare ca, inainte de introducerea hameiului, Gentiana lutea era folosita uneori chiar si la prepararea berii, impreuna cu alte plante amare.
In partea vestica a lumii, Gentiana lutea este cunoscuta de foarte multa vreme pentru proprietatea sa de a-i tonifica pe cei mai firavi din punct de vedere fizic si de a-i ajuta sa se recupereze pe cei aflati in perioada de convalescenta. Gentiana cu flori galbene este, de asemenea, un excelent tonic digestiv, crescand pofta de mancare si stimuland digestia. De aici, utilizarea ei in bauturile digestive de tip bitter. In plus, extractele din aceasta planta au actiune antiinflamatoare, antifungala, antihepatica si febrifuga. Rezolva arsurile si durerile stomacale, balonarea, voma, diareea, precum si durerile de gat, febra, icterul si unele artrite. Astazi, planta creste, atat in libertate, cat si cultivata, in intreaga Europa, dar ajunge pana in India. Este cultivata si in America de Nord.
La noi in tara, bitterul Faunus Plant este obtinut, prin prelucrare manuala, din 30 de plante, printre care se numara si Gentiana asclepiadea, una dintre cele mai mari specii de gentiana. Acest bitter natural este un foarte bun tonifiant general, vitaminizant, antianemic, vasoprotector, imunostimulator si depurativ. In plus, regleaza activitatea bilei, sustine digestia si diureza, echilibreaza colesterolul si grasimile din sange, mentine imunitatea si protejeaza celulele de stresul oxidativ. In uz extern, ajuta la mentinerea sanatatii pielii si a parului. Puteti afla mai multe despre Bitterul 30 de plante Faunus Plant intrand pe website-ul www.faunusplant.ro.
Gentiana asclepiadea mai este numita gentiana salcie. Face flori albastre in forma de palnie prelunga, prefera solurile umede si bine drenate si creste in zonele montane ale Europei, inclusiv la noi in tara. Royal Horticultural Society, prestigioasa asociatie de promovare a horticulturii din Marea Britanie, care organizeaza, printre altele, renumita expozitie Chelsea Flower Show, a acordat un premiu important acestei specii de gentiana, Award of Garden Merit, in anul 1993.
In Evul Mediu, in Europa, gentiana ajunsese sa fie recomandata chiar si ca antidot pentru otravuri, iar in secolul al XVI-lea se considera ca ajuta la vindecarea ranilor. In anul 1860, farmacistii veterinari recomandau radacinile de gentiana ca tonic si remediu pentru problemele digestive ale animalelor. Din florile de gentiana se preparau, odinioara, si coloranti, mai ales din specia Gentiana pneumonanthe, o buna sursa de albastru.
Gentiana este binecunoscuta si in fitoterapia estica, asiatica. In China se utilizeaza in scopuri medicinale mai ales doua specii: Gentiana macrophylla (in chineza, qin jiao), care creste in China si in Siberia, si Gentiana scabra (in chineza, long dan cao), intalnita mai ales in China si Japonia.
Datorita proprietatilor sale medicinale, extractul de gentiana este utilizat, astazi, in multe produse, de la tablete pentru slabit si preparate homeopatice pana la produse de curatare a corpului si produse pentru oprirea caderii parului. De asemenea, gentiana este unul dintre ingredientele bauturii racoritoare Moxie, de mare succes, produsa in Statele Unite, ea dand si gustul specific al acesteia. In Franta, gentiana este utilizata, alaturi de alte plante culese din regiunea Auvergne, la producerea unui lichior si a unui aperitiv. De altfel, lichiorurile preparate din gentiana proaspata au o traditie de secole in Europa. In cantitati mici, gentiana este folosita pentru a da gust anumitor mancaruri. De asemenea, este un ingredient important in unele produse antifumat.
Comisia Agentiei de Sanatate a Germaniei Federale, constituita in anul 1978 in scopul evaluarii, in mod independent, a literaturii stiintifice si a studiilor de caz referitoare la plantele medicinale, a aprobat gentiana pentru uz alimentar in Germania, considerand ca aceasta planta este sigura, fiind eficienta in tratarea unor neplaceri de la nivelul stomacului, precum pierderea potfei de mancare, balonarea abdominala, gazele etc.
Gentiana lutea apare chiar pe reversul unei bancnote, bancnota de 2000 de leke din Albania, emisa in anul 2008, pe fata acesteia fiind imprimat portretul regelui Gentius. In orasul elvetian Lausanne exista chiar o asociatie dedicata gentianei, Cercul European de Studiere a Familiei Gentianaceae (Cercle Europeen d'Etude des Gentianacees), care si-a propus sa dezvolte cunoasterea si utilizarea gentianei cu flori galbene si a altor specii si varietati din aceasta familie. (Foto: www.istockphoto.com, www.faunusplant.ro)