Cu totii cunoastem impunatorii brazi din padurile de munte, acesti copaci falnici atat de frumosi si totodata utili pe care oamenii i-au asociat, de-a lungul timpului, cu o simbolistica importanta. Mai putin cunoscute sunt, insa, proprietatile lor. Bradul, pe numele sau botanic Abies, alcatuieste un gen care cuprinde peste 40 de specii de conifere vesnic verzi, din familia Pinaceae, fiind inrudit cu cedrul (genul Cedrus). Creste in regiunile inalte din America de Nord si Centrala, in Asia si Europa, precum si in nordul Africii. Este un copac maiestuos, care ajunge pana la 80 de metri inaltime, iar diametrul trunchiului sau poate ajunge pana la 4 metri. Spre diferenta de alti copaci din familia Pinaceae, acele bradului cresc direct din ramuri, iar baza lor are forma de cupa, iar conurile sale stau vertical pe ramuri, ca niste lumanari, axa lor ramanand acolo chiar si dupa ce ele se dezintegreaza (la fel se intampla in cazul cedrului.

Brazii sunt foarte frumosi si au caracteristici diferite, in functie de soi. Abies alba sau bradul argintiu, intalnit mai ales in sudul si centrul Europei (dar nu si in nord!), atinge maximum 45 de metri in inaltime. Are ramuri lungi, care cresc orizontal, dar care se curbeaza in sus spre varfuri. Este un arbore ornamental, dar e utilizat si in constructii si in tamplarie, caci are un lemn moale, usor de prelucrat. Rasina produsa de coaja sa este de o calitate foarte inalta, fiind folosita pentru obtinerea a numeroase produse industriale. Cele mai mari paduri de brad argintiu sunt in Alpi, in regiunea Rinului, in Apenini si Pirinei. Il gasim si in Asia, mai ales in muntii Caucaz si Ural, dar si in unele zone din lantul Altai.
In America de Nord, cele mai apreciate soiuri sunt Abies concolor sau bradul alb, A. Nobilis sau bradul nobil, A. Magnifica sau bradul rosu de California si A. Amabilis sau bradul argintiu de Pacific, care ajung, cu totii, pana la 60 de metri in inaltime. Lemnul acestor soiuri de brad din vestul Statelor Unite nu are calitatile lemnului de pin sau de molid, dar este utilizat in constructii. In estul SUA si in Canada e foarte raspandit soiul Abies balsamea sau bradul canadian, care are o rasina aromata, fiind foarte popular ca pom de Craciun si ca arbore ornamental. Atinge doar 12-18 metri in inaltime.
De-a lungul timpului, bradul a primit o serie de semnificatii simbolice, ceea ce arata importanta sa pentru oameni, care l-au respectat dintotdeauna. Desigur, stim ca este un arbore foarte pretuit mai ales datorita faptului ca el a fost ales ca pom de Craciun, adica simbolul central al uneia dintre cele mai importante sarbatori crestine. Acest lucru s-a intamplat de pe la mijlocul secolului al XIX-lea, pornind din tarile germanice.
Dar sunt multe alte traditii care au bradul in prim-plan, unele dintre ele fiind foarte vechi. Unele obiceiuri romanesti legate de brad provin de la stramosii nostri daci. De fapt, la noi, bradul apare in toate momentele importante ale vietii – nastere, nunta, moarte. In unele parti ale tarii, la nasterea unui copil se planta un brad – astfel, cei doi ramaneau infratiti pentru totdeauna. Exista, apoi, obiceiul bradului de nunta, care rezista chiar si astazi la sate. In dimineata nuntii, se impodobeste un brad cu mere, colaci, flori si ghirlande din hartie creponata. Cei care il impodobesc sunt cavalerii si domnisoarele de onoare, dar si alti tineri din sat. Mireasa participa si ea la aceasta impodobire. In ziua nuntii, bradul impodobit este purtat de catre unul din cavalerii de onoare, iar dupa nunta el este dus la casa mirilor. Se agata la poarta sau la coltul casei, ca semn de bunastare si noroc. Tot stravechi este obiceiul plantarii unui brad la moartea unui tanar necununat. Acesta se impodobea cu fructe, poame si flori, care erau apoi oferite ca pomana. In plus, atunci cand batranii satului aveau intalniri importante pentru comunitate, alegeau locul de sub un brad batran. Acest obicei exista si in unele regiuni din Germania, de altfel. Acolo, mirii tin in mana, uneori, ramuri de brad impodobite cu lumanari aprinse (un posibil ecou al cunoscutelor fasces din vremea vechilor romani) sau planteaza brazi in fata casei in care urmeaza sa locuiasca.
In Moldova, exista o legenda interesanta despre brad. Se spune ca, odata, sora mai mare a unei regie, din invidie, i-a luat pe cei doi frumosi printi gemeni ai acesteia din leagan, abia nascuti, si i-a inlocuit cu doi copii urati si negri. I-a ingropat de vii pe cei doi printi in gradina, apoi s-a dus la rege si i-a spus ca sora ei, regina, a dat nastere unor copii urati. Infuriat, regele si-a intemnitat sotia si a facut-o regina pe sora ei mai mare. Dupa o vreme, dintre florile gradinii au rasarit doi brazi gemeni, care erau chiar printii si care vorbeau in fiecare seara despre faptul ca nu pot fi linistiti cat timp mama lor plange in temnita. Ei reusesc sa ii spuna mamei lor ca sunt copiii ei. Numai ca sora cea rea, auzindu-i vorbind intr-o seara, l-a rugat pe rege sa taie cei doi brazi din gradina. Zis si facut! Acestia sunt doborati si pusi pe foc. Numai ca doua scantei scapa din foc – sunt chiar cei doi printi, care se salveaza din nou si care acum sunt hotarati sa o dea de gol pe uzurpatoare. Dupa o vreme, la palat se desfasoara o zi de claca, in care toata lumea face podoabe din perle pentru regina. Acolo isi fac aparitia doi baieti frumosi, gemeni, cu parul de aur. Fiecare participant isi spune povestea, dupa cum era obiceiul, iar cei doi baieti ajung si ei sa-si spuna pasul. Astfel, toata lumea afla despre ce s-a intamplat cu regina cea buna. In timp ce ei povestesc, perlele se aduna singure, ca prin minune, astfel ca regele e convins ca ei spun adevarul. De aceea, la finalul povestii, el ii recunoaste ca fiii sai, o reabiliteaza pe regina, iar pe sora cea rea o pedepseste cu moartea.
Gasim insa dovezi ale pretuirii bradului in multe alte culturi, inclusiv in cele antice. Vechii egipteni, de pilda, au ales conul de brad ca simbol al zeitei Isis. In tarile nordice, dar si in Elvetia sau in regiunea Tirol, bradul era considerat regele padurii, iar spiritul padurii era reprezentat intotdeauna tinand in mana o ramura de brad. De altfel, acest spirit al padurii, acest faun, „locuia” de cele mai multe ori intr-un brad batran. Odinioara, cei mai respectati brazi erau cei care cresteau solitari. Exista chiar o poveste cu un brad urias, un brad batran si solitar care crestea in Rusia, mai exact in Tarsok. Acesta rezistase mai multor lovituri de fulger si se considera ca are cateva sute de ani, caci deja nu mai avea scoarta, iar ramurile ii erau golase. In final, o vijelie a reusit sa-l doboare, insa respectul oamenilor pentru acest brad era atat de mare, incat ei nu s-au folosit de lemnul sau, ci l-au donat bisericii.
Unii sustin ca numele bradului din limba engleza, si anume fir, provine de la fire – "foc", caci bradul e copacul care arde cel mai usor, ca o torta, din cauza rasinii sale abundente. De aceea, englezii i-ar fi spus Fir-wood sau Fire-wood.
Unul dintre cele mai mari beneficii pe care ni le aduce bradul este reprezentat de uleiul esential care se extrage din muguri si din ace, mai ale din bradul alb si din bradul argintiu. Vechii egipteni considerau ca acest ulei esential e nepretuit, folosindu-l pentru ungerea pielii capului, in scopul mentinerii sanatatii acestuia si al stimularii cresterii parului. Amerindienii credeau ca daca dormi pe o "perna" umpluta cu ace de brad te vei odihni mai bine. De asemenea, ei ardeau ace de brad si alte parti din brad pe post de sudorific pentru femeile aflate imediat dupa nastere.
Din rasina de brad se obtine o terebentina de calitate, care nu e utila doar in domeniul vopselelor, ea fiind utilizata, de secole, pentru dezinfectarea ranilor si pentru grabirea vindecarii acestora. Terebentina a fost si inca este folosita pentru indepartarea paduchilor, fiind, de asemenea, un ingredient activ in preparatele destinate usurarii respiratiei. Din acele de brad se poate prepara si o infuzie, care e bogata in vitamina C. Se fierbe, simplu, o lingura de ace de brad intr-un vas cu apa timp de 10 minute – obtinem o bautura gustoasa si sanatoasa.
Uleiul din muguri de brad il intalnim, de asemenea, ca ingredient in unele dulciuri! Compania Apidava ne ofera delicioase si sanatoase dropsuri cu miere si esenta din muguri de brad. Fabricate in Franta, dupa o reteta traditionala, aceste bombonele cu miere sunt adevarate delicatese, fiind apreciate pentru gustul si aroma ingredientelor apicole. Iar mugurii de brad sunt recunoscuti ca fiind bogati in ulei eteric, taninuri si vitamine. Utilizati in afectiuni pulmonare, respiratorii si ale aparatului urinar, in faringo-amigdalite, gastroenterite, anorexie, debilitate si reumatism, ei sunt eficienti si in tratarea migrenelor, asteniilor si starilor de stres.
Astazi, cei mai mari producatori de ulei esential de brad sunt Germania, Franta si Bulgaria. Aceste tari au numeroase paduri de brad, dar o alta explicatie este si faptul ca acest ulei esential este mai cerut in aceste locuri decat in alte tari.