Multi dintre noi ne-am delectat cu delicioasele capsuni din gradina sau din gradina bunicilor, in copilarie, unde cresteau in straturi sau pe langa garduri. Sunt primele fructe care se coc in gradina. Se spune ca se coc atat de repede pentru ca stiu ca nu avem rabdare sa le asteptam! Astazi, le gasim in aproape orice supermarket sau piata alimentara, fie proaspete, mai ales in sezon, fie congelate. Le consideram fructe, dar, in pofida credintei comune, carnoasa si delicioasa capsuna nu este un fruct, din punct de vedere botanic, ci este, de fapt, receptaculul florii de capsun! De aceea, se spune ca este un "fruct fals". De fapt, fructele sunt acele mici "seminte" de pe suprafata capsunii – sunt 200 pe fiecare capsuna.

Capsunul face parte din familia Rosaceae, fiind inrudit cu trandafirul, iar cele mai raspandite varietati de pe glob sunt hibrizi ai capsunului salbatic Virginia, originar din America de Nord, si hibrizi ai unui soi din Chile. Face floricele albe si delicioase fructe suculente, de culoare rosie, de forma conica. Este o planta sociala, avand nevoie de o parte barbateasca si de o parte femeiasca pentru a face fructe. Are nevoie de 8 pana la 14 luni pentru a ajunge la maturitate. Poate trai chiar si 5-6 ani daca e ingrijit cu atentie, insa cei mai multi producatori prefera sa il cultive ca planta anuala, replantandu-l in fiecare an.
Se inmulteste prin stoloni, niste fire lungi, subtiri, din care apar plantele tinere. Acesti stoloni seamana cu niste paie, de unde se pare ca provine si numele capsunului in limba engleza. Din streawberige (engleza veche), straw insemnand pai, s-a ajuns la strawberry. Altii sustin ca numele vine, intr-adevar, de la paie, insa explicatia ar fi aceea ca in salbaticie capsunii cresteau in locuri cu fan, cu paie. Alta explicatie ar fi ca mulcirea capsunilor se facea (si se mai face) cu un strat de paie, pentru ca fructele sa nu atinga pamantul (noroiul), astfel incat sa ramana curate.
Capsunul exista si e cunoscut de milenii, dar nu a fost cultivat la scara mare pana in perioada Renasterii europene. Este originar din America de Nord, unde amerindienii il foloseau ca ingredient in multe preparate culinare, dar si ca medicament. Considerau, de pilda, ca stimuleaza fertilitatea. Nativii nu il cultivau, insa, pentru ca nu aveau nevoie de asta - planta crestea din abundenta in salbaticie. Iar conchistadorii au gasit, ceva mai tarziu, in America Centrala si de Sud, alta varietate de capsun, pe care au botezat-o futilla. Populatiile din sudul Americii foloseau capsunile ca moneda de schimb, caci erau valoroase.
Colonistii europeni au adus primii capsuni in Europa abia in anii 1600. Atunci, soiurile Fragaria virginiana, nord-american, a fost incrucisat cu Fragaria chilioensis, adus din America de Sud, rezultand capsunul care este cultivat in zilele noastre. Multa lume nu stie, insa aceasta incrucisare s-a facut in mod accidental. A rezultat o planta care facea fructe mult mai mari si mai carnoase decat soiurile salbatice. In anii 1700, noul soi de capsun s-a intors in America.
Insa cultivarea masiva a capsunului a pornit cu adevarat abia in secolul al XIX-lea, cand fructele acestuia au inceput sa fie considerate un desert de lux. In acea perioada, New York-ul a devenit un adevarat centru al capsunilor, trimitand capsuni in vagoane refrigerate in toata America de Nord, cu ajutorul trenurilor, care tocmai isi facusera aparitia. Tot in acea vreme, Theresa Tallien, o doamna de societate foarte bogata din Franta, a popularizat utilizarea capsunilor in tratamentele cosmetice, recomandand mai ales baile in apa cu felii de capsuni.
Cu toate acestea, chiar daca soiurile de capsun cultivate in zilele noastre provin din America, in Europa exista referinte la capsunii salbatici inca de pe vremea vechilor romani, care le apreciau multiplele calitati. La Roma, fructele erau folosite pentru improspatarea respiratiei, in unele probleme digestive, dar si impotriva depresiei si a febrei. Iar in Asia, capsunul salbatic e cunoscut de cel putin 5 milenii ca planta medicinala. Din frunzele lui se facea o infuzie cu efect detoxifiant si anti-aging.
Capsunile sunt delicioase atat proaspete, cat si gatite. In plus, sunt foarte sanatoase, fiind o importanta sursa de vitamine, minerale si antioxidanti. Proaspete, le intalnim in salate, smoothie-uri, chiar si in vinul sangria, iar gatite, in tarte si placinte, precum si in briose, gemuri, jeleuri si sosuri. Pot fi pastrate inghetate, pentru a fi consumate pe durata intregului an. Fiind dulci si aromate, nu se putea sa nu le intalnim si in dulciuri! Jeleurile cu miere, capsuni si vanilie din portofoliul Apidava sunt foarte delicioase. Un desert inedit, un rasfat dulce si sanatos, mai ales pentru copii, dar si pentru adulti. Prezenta mierii e discreta, caci gustul puternic si aromat al capsunilor o acopera. Pe langa gustul delicios, pulpa de fructe si sucurile de fructe din compozitia acestor jeleuri ne furnizeaza si multa vitamina C, atat de utila pentru imunitate, mai ales in sezonul rece.
In Anglia exista si astazi o veche si interesanta traditie a capsunilor cu smantana. La ospetele din secolul al XVI-lea, la final se gustau deserturi dulci, precum marmelade si jeleuri. Capsunile cu smantana faceau deliciul tuturor, de la regele James I pana la oamenii simpli. Astazi, la fiecare editie a turneului de tenis de la Wimbledon, se consuma nu mai putin de 140.000 de portii de capsuni cu smantana rece. Este un desert considerat tipic britanic, iar traditia legaturii dintre capsuni si tenis merge inapoi in timp pana la epoca victoriana.
Astazi, americanii mananca aproximativ 1 kilogram si jumatate de capsuni pe an. Capsunile se cultiva pe intregul teritoriu al tarii, iar California produce 75% din capsunile de pe piata Statelor Unite. In Delaware, in fiecare an se celebreaza Saptamana Capsunilor, la sfarsitul lunii mai, iar in Florida se organizeaza anual un Festival al Capsunilor. In Belgia exista un muzeu dedicat capsunilor. (Foto: www.istockphoto.com, www.apidava.ro)