Duminica, 9 Mai

Ultimele Titluri :
Te afli aici : Stil de Viata

Stil de viata

Paine pentru Lunea Mare

Email Imprimare

A saptea etapa din Postul Pastilor, Saptamana Mare, ar putea fi la fel de bine numita si Saptamana Neagra, pentru ca este – in genere – deosebit de periculoasa, spunandu-se in popor ca cel care moare in aceasta saptamana se duce direct in Iad, deoarece Raiul este inchis. Pentru crestini exista cinci tipuri de post, postul cel mai greu sau mai aspru este numit si „post negru”, si nu le permite credinciosilor sa bea si sa manance nimic de-a lungul unei zile sau chiar a mai multor zile. Se crede ca acela care nu mananca nimic pana in Duminica Invierii va sti cu trei zile inainte cand va fi sa moara. Se mai crede si ca acela care va tine postul din Saptamana Mare numai cu paine si apa va adauga jertfa sa, cat de mica ar fi ea, jertfei supreme a Fiului lui Dumnezeu.

Povesti dovlecesti

Email Imprimare

Dovleacul are foarte multe calitati apreciate de oameni de veacuri, daca nu chiar de milenii. Desigur, cele mai importante sunt cele culinare. Binecunoscuta placinta cu dovleac este cu totul speciala, delicioasa si consistenta. Totusi, cele mai pretioase sunt semintele dovleacului, care pot fi consumate ca atare sau, prin presare la rece, pot fi transformate intr-un ulei deosebit de sanatos. Dovleacul este originar de pe continentul american – in Mexicul de astazi s-au descoperit seminte ale unor specii de dovleac vechi de sapte-opt milenii. In orice caz, dovleacul este mentionat pe acest continent de secole. Acolo creste si acum, la fel ca odinioara, nu doar cultivat, ci si in mod liber.

Bors manastiresc ca la Caldarusani

Email Imprimare

Ca de fiecare data, va indemn a afla adevaratele retete romanesti de post in manastirile noastre cele vechi! Acolo veti primi, pe langa retete, si pilde, si binecuvantare. Parintele Dionisie, seful cuhniilor de la Manastirea Caldarusani, imi marturisea cu un deceniu in urma ca niciodata nu i-a fost teama ca nu va avea ingredientele necesare in camara. Si asta pentru ca simpla rugaciune era de ajuns pentru a completa ceea ce lipsea. Imi spunea parintele ca daca n-avea zahar, sau orez, ori ceapa, bulion, atunci staretul manastirii il indemna: Roaga-te, parinte Dionis, si vei primi ce-ti lipseste. Si numai ce termina rugaciunea, ca intra in curte un binecredincios care-i aducea, ca danie pentru cuhnie, taman ceea ce-i trebuia. De la parintele Dionisie citire, eu va aduc… reteta de bors manastiresc.

Brusturele, gardian intern si extern al organismului uman

Email Imprimare

Un aliat al unei alimentatii sanatoase si un mare beneficiu oferit de natura inconjuratoare pentru om il reprezinta brusturele, Arctium lappa sau Lappa major, cum este el cunoscut in literatura de specialitate. Brusturele este o planta inalta, adesea intre un metru si doi in inaltime, bianuala. Il putem intalni in Romania de la ses la munte, pe terenuri necultivate, la margine de drumuri, garduri sau cai ferate.
Radacina sa este puternica, pivotanta, ramificata, groasa de pana la 6 cm si cea mai utilizata si folositoare parte a plantei. Frunzele sunt mari, triunghiular-ovate, verzi pe fata superioara si albicioase pe cea inferioara, cu niste perisori fini. Florile formeaza o inflorescenta globuloasa, sunt purpurii si prevazute cu niste tepi cu varful intors si rol in autoaparare.

Fagul, copacul fermecat

Email Imprimare

Cand pasesti pe cararile inguste ale unei paduri, simti ca ai patruns intr-o lume secreta, plina de farmec. Cu siguranta, lumea padurilor este una fascinanta, aflam asta din miile de legende care circula de cand lumea, referitoare la animale vorbitoare, cu puteri supranaturale, la copaci care vorbesc, care dainuie peste veacuri si reamintesc celor care stiu sa asculte glasul padurii despre intamplari vechi de sute si sute de ani. Nu exista arbore care sa nu aiba povestea, legendele si farmecul sau. Fagus sylvatica pe numele sau stiintific, fagul este unul din arborii cei mai cunoscuti in Romania, dar si unul dintre cei mai folositi arbori din industria lemnului. Beneficiile fagului nu se opresc aici, acesta fiind utilizat si in fitoterapie, fiind un excelent remediu impotriva a numeroase afectiuni.

Lavanda, o cultura cu parfum de castig

Email Imprimare

Agricultura evolueaza de la o zi la alta, astfel ca in unele zone, in loc de culturile de porumb sau cartofi au aparut campuri intregi de lavanda. Dincolo de folosirea ei in scopuri decorative, lavanda are numeroase alte intrebuintari, atat in industria cosmetica, cat si in cea alimentara. Lavanda este o planta medicinala cunoscuta din cele mai vechi timpuri si folosita pentru a combate insomnia, anxietatea si stresul, fiind considerata sedativ, relaxanta si antidepresiva. Ea poate fi folosita in foarte multe domenii si in foarte multe moduri.

Cornulete fragede, cu osanza

Email Imprimare

Ai nevoie musai de cele mai curate ingrediente romanesti, daca vrei sa gatesti... retete romanesti! De-aceea am si pornit in cautarea lor. Iar cum Tata Lice, bihoreanul ratacit in Muntii Buzaului, a pus deoparte la Ignat, cand a taiat godaceii de la Chiojdu, si ceva osanzica... grasime fina, numai buna de pregatit din ea... prajiturici, aceasta e directia potrivita. Orice gospodina priceputa stie ca nu se compara nici cel mai bun unt cu untura obtinuta din osanza topita la vremea ei (in dechemvrie) si pusa la pastrare in borcane curate, la rece. Cum spuneam, stiu de unde pot lua cea mai fina osanza pentru cofeturile iernii acesteia rasfatate si n-am sa preget sa pregatesc chiar zilele astea cornuletele fragede, dupa reteta bunicii. Si cum obisnuiesc sa-mpartasesc toate minunile culinare cu domniile voastre, v-o daruiesc si dumneavoastra, cu cantitati si cu secrete.

Ciorba de fasole in coaja de paine

Email Imprimare

Sa trecem iarasi muntii, in Ardeal, in cautare de retete romanesti. Pe gustul vostru, al tuturor! Va promit azi o reteta lesne de facut si de post, si de dulce, dupa cum e ziua din calendar si vrerea voastra de a tine postul si restrictiile lui. Stramosii, oameni cu credinta si cu respect pentru paine, nu ar fi risipit niciodata trupul Domnului pentru a confectiona inedita vesela ce e atat de mult pe placul turistilor de acum. Intrarea painii inaltute si cu coaja groasa in retetarul pensiunilor si al restaurantelor cu bucatarie traditionala are cel putin o coada de influenta frantuzeasca - dupa unii, austriaca - dupa altii.

Sarmale in chiup negru

Email Imprimare

Dintre toate retetele pe care le-am invatat – cutreierand tara-n lung si-n lat – pentru astazi am ales-o pe cea aflata de la Ionel Ursache, de felul sau dintr-un satuc de la marginea Iesilor, de-i zice… Rediu. Reteta de sarmale fierte in chiup de pamant negru se pregateste dupa toate canoanele bucatariei moldovenesti. Dar mai inainte de a trece la detaliile ei, lasati-ma sa va spun cum va fi vreme in est an. Tot de la Ionel Ursache din Rediu citire! Ca dumnealui, dupa datina strabuna, a avut grija sa afle din vreme… cum va fi vremea, dupa obiceiul locului: punand, adicatelea, sare grunjoasa in douasprezece foi de ceapa si asteptand, peste noapte, ca timpul sa-si spuna cuvantul. Si ce-a aflat sarbatoritul nostru?

Maslinul, copacul cu fructe de aur

Email Imprimare

De mii si mii de ani, maslinul i-a fascinat pe oameni si continua sa o facă, iar, datorita calitatilor sale exceptionale, uleiul de masline era vazut ca un dar al zeilor pentru pamanteni. Unii spun ca maslinul ar fi primul copac cultivat de om pentru fructele sale. Se pare ca el a inceput sa fie cultivat in urma cu mai bine de 7.000 de ani, in Creta și in insulele din jur, care acum fac parte din Grecia. Alții sustin ca ar fi aparut in regiuni precum Iordania, Persia sau pe Valea Nilului. Insa, indiferent de care este adevarul istoric, maslinul este un copac cu totul deosebit, care apare in multe mitologii si care inca ne aprinde imaginatia. Se poate spune ca, pentru om, maslinele reprezinta, probabil, cele mai importante fructe. Se crede ca primele plantatii de maslini au fost organizate in urma cu 5.500 de ani, in insula Creta, de catre civilizatia minoica.

Menta, planta cu aroma cea mai proaspata

Email Imprimare

Cu totii iubim menta, bine-cunoscuta planta aromata plina de prospetime! Ii cunoastem bine gustul, caci il intalnim intr-o multime de produse destinate improspatarii. Insa menta – izma, cum i se mai spune pe la noi – are multe alte calitati. Genul Mentha apartine familiei Lamiaceae si cuprinde aproximativ 20 de specii si sute de varietati. Numele ei vine de la nimfa Minthe (sau Menthe, Mintha) din mitologia greaca, frumoasa naiada a raului Kokytos. Se spune ca Hades, zeul Infernului si al Lumii Subpamantene, s-a indragostit nebuneste de aceasta nimfa. Tocmai cand naiada era pe cale sa-l seduca pe zeu, Persefona, geloasa lui sotie, a aflat si a transformat-o intr-o planta, pentru ca toata lumea sa o calce in picioare si sa o zdrobeasca. Dupa cum spune Strabon, Persefona "a metamorfozat-o in menta de gradina, careia unii ii spun hedyosmon" (in traducere literala, "dulce mirositoare").

Lavanda, o poveste parfumata

Email Imprimare

Datorita mirosului sau deosebit si proprietatilor sale speciale, lavanda este una dintre cele mai iubite plante aromate de pe glob. Astazi, genul Lavandula cuprinde peste 30 de specii diferite, care au, fiecare, multe varietati. Numele de lavanda (Lavandula) i-a fost dat acestei plante de catre romanii antici si provine, cel mai probabil, din verbul latin lavare, care inseamna "a spala", insa e posibil sa vina din cuvantul livendulo, care inseamna "vanat, invinetit, livid, albastrui". La noi se mai numeste si levantica. Oamenii cunosc lavanda de peste doua mii de ani, ea avand o poveste deosebit de interesanta. Datorita calitatilor sale de exceptie, in limbajul florilor, lavanda a fost asociata cu devotiunea, norocul, succesul, fericirea, dar si cu suspiciunea. Vechii egipteni, de pilda, o foloseau ca planta decorativa, isi parfumau pielea cu ea, dar o foloseau si in procesul de mumificare, caci in unele piramide s-au gasit urne decorative in care mai existau resturi de lavanda.

Minitarte cu crema de nuci, ca la Videle

Email Imprimare

Retete romanesti... dulci-dulci, ca asteptarea sarbatorilor. Iar eu azi va propun pe cea mai savuroasa dintre toate aceste retete romanesti la care ravniti! Carui copil nu-i plac dulciurile!? Si cine poate alunga copilul din fiecare dintre noi atunci cand pe dinainte iti trec minunile dulci ale Mioarei Stochita? De la ea am invatat cum se pregatesc prajiturile, placintele si celelalte copturi "ca la Videle"... Adica, da, ca acasa la doamna Mioara, maestra dulciurilor noastre de fiecare weekend. Ne-am obisnuit sa o intalnim prin mai toate targurile de produse traditionale din Bucuresti si pe la toate evenimentele organizate de Muzeul Satului sau de Muzeul Taranului Roman. Si de fiecare data ne imbie cu bucatele ei minunate, provocandu-ne cu un nou produs culinar. Vedeta zilei este minitarta cu crema de nuci.

Tort de mere

Email Imprimare

Azi am sa va spun o poveste dulce, din Ardeal, extrasa dintr-o scrisoare primita mai demult de la Dorina Elena Vardea, de felul ei dintr-un sat din județul Alba: De mic copil mi-a placut zaharul, l-as fi pus in orice, de la tocanite la ciorbe drese cu smantana. Reteta ce urmeaza poate nu-i tocma' ardeleneasca, da' sigur tat Ardealu' o stie si a facut-o macar o data la sarbatori. E reteta ce imbie orice om in bucatarie, fie ca-i mai firav ori mai bine facut, fie ca-i copil "de tata" ori om in "tata firea" trecut prin viata si prin locuri. Nu-i greu, da e tare gustos.

Prajitura desteapta (retete romanesti)

Email Imprimare

Despre prajitura aceasta tot se aude printre gospodine. Pastreaza gustul retetelor romanesti de odinioara, dar simplifica munca in bucatarie. Ingredientele nu-s scumpe, tehnologia de preparare nu da batai de cap - si cea mai nepriceputa dintre nevestele tinere va intelege rosturile acestei retete romanesti! In plus, desi nu o asezi in straturi, va arata exact ca una pentru care alta mana de femeie s-a straduit cateva ceasuri s-o faca sa arate cat mai bine, cu straturile de crema perfect trase. E-o prajitura cu secrete! Ca s-o prepari, ai trebuinta de 8 oua, un pachet de unt, 300 g de zahar farin, un litru de lapte, 3-4 pachetele de zahar vanilinat si 10 linguri cu faina.

Umplerea borsului (retete romanesti pe gustul tau)

Email Imprimare

Multe dintre retetele romanesti pentru inceputul mesei se acresc cu... bors. Romanul nu este adeptul supelor clare si dulci! Iar daca vrei sa respecti traditia culinara, sa gatesti acele retete romanesti care au fost baza alimentara a stramosilor, atunci e musai sa stii sa... umpli bors. O gospodina care voieste sa prepare o ciorba de cartofi, fasole sau alt zarzavat, ca sa fie mai bine reusita, trebuie sa aiba in bucataria ei, aproape zilnic, oala cu bors proaspat. Aceasta zeama acrisoara, cu gust placut, pregatita in felul ei, asa cum vom arata, este foarte hranitoare si sanatoasa pentru stomac, se afla la indemana oricui fara de cheltuiala si trebuie sa inlocuiasca in bucatarie celelalte mijloace intrebuintate pentru acrit ce se gasesc in comert. Borsul ajuta mistuirea chiar si oamenilor suferinzi, iar celor sanatosi le este un adaos pretios la hrana, pe langa celelalte alimente.

Bors moldovenesc de post (retete romanesti pe gustul tau)

Email Imprimare

Retete romanesti de post! Stiu bine ca asta vreti sa aflati de la mine! Si-am brodit rubrica de astazi tocmai pe acest gand: retete romanesti, de gatit in inima lui decembrie! In miezul Postului cel mare al Craciunului, nimic mai nimerit decat un bors moldovenesc, cu cartofi, cu morcov, cu ceapa si ardei gras, cu rosii si fasole fiarta, cu cateva linguri de ulei (sa aiba stelute, cand il pui in farfurie). Acrit, nu-i asa?, cu… bors – ca doar de-aia se cheama cum se cheama! Dar "chichirezul" la zeama asta sunt verdeturile: leustean – ah!, leusteanul! –, patrunjel, marar si cimbru. Fiertura e una clasica si se face ca pe vremea strabunicilor, iar elementul crucial este verdeata, care, adaugata generos dupa ce oala a fost luata de pe foc, innebuneste borsul de arome. Veti fi voind sa stiti cum se prepara…?

Zacusa de ghebe (retete romanesti)

Email Imprimare

Nu stiu domniile voastre ce va amintiti din toamnele copilariei, dar mie imi lasa si-acum gura apa dupa zacustile cu ghebe de-antart. Si, mai ales, dupa ziua de dinainte de pregatirea lor, cand haladuiam, cu toti ai casei, prin padurea din spatele casei bunicilor, in cautarea nazdravanelor ciuperci, ce cresc in ciopoare, pe langa cioatele arborilor taiati (ca sa se rareasca nitelus padurea). Intrebam mereu de ce cresc minunile astea (pe care le vedeam ca pe cardurile de copii de gradinita, cand ieseau in zilele senine in parcul destinat numai lor) numai dupa cate o ploaie zdravana, de ce nu le aflu, de exemplu, si-n toiul verii (ca pe painisoare, vinecioare, iutari si alti bureti ce mi-au incantat vacantele copilariei) si-aflam ca venirea lor pe lume e conditionata de umbra padurii, de culcusul cald de frunze si de... apa binecuvantata ce vine din cer.

Plachie de crap (reteta din Balta Brailei)

Email Imprimare

Odinioara, cam pe vremea cand "plamanii Dunarii" (lacurile si baltile ce "insoteau" fluviul in drumul lui catre Marea cea Mare) nu fusesera inca secate, de la Mehedinti pana catre Braila si Galati, pescarii prindeau in navoadele lor crapi si crapceni, somni si somotei, ca si alti pesti mai maruntei. Si se adunau pestii astia, la gustos "taifas", in ciorbe si saramuri, pe gratare si-n protapuri, ori in plachii cu belsug de legume!
Ca tot am pomenit despre plachia de crap - despre care deunazi Gabriela Berechet, doctor in stiintele alimentatiei, imi spunea ca, in ciuda numelui sau cu inflexiuni grecesti, este un preparat romanesc autentic - sa va dau si o reteta de demult.

Turnedouri "Marele Voievod de Alba Iulia" (reteta creata de bucatarul regal Iosif Strassman)

Email Imprimare

Nu sunt deloc putine retetele pe care bucatarii Casei Regale a Romaniei le-au creat pornind de la evenimentele istorice sau in onoarea printilor si a regilor, fie ca e vorba despre neamtul Edner, care gatea la Curtea de la Bucuresti pe la sfarsitul secolului al XIX-lea, fie ca-l amintim pe Iosif Strassman, cel din urma gastronom regal. Cu 80 de ani in urma, voind a-i face un dar Marelui Voievod de Alba Iulia, Alteta Sa Regala Principele Mihai - fost si viitor rege al Romaniei, in acel context istoric -. Strassman creeaza reteta: Turnedourile Marele Voievod de Alba Iulia.

Cornulete cu nuci (reteta ardeleneasca)

Email Imprimare

Prajituri de burg ardelenesc. Cu ele ne-mbie pictorita Sorina Tibacov cand patrundem in atelierul pe care-l imparte, la Alba-Iulia, cu sotul sau, ceramistul Leontin Tibacov. Sunt prajituri "de rezistenta", transmise din generatie in generatie, prajiturile vechii cetati, cu oameni cumsecade, asezati, care-si fac vizite si-si ajuta cunoscutii. Este o lume pe cale de disparitie. Civilizatia da navala peste riturile molcome ale acestor fiinte, le mananca timpul, le momeste cu surogate. Batranii se duc, cei tineri nu mai au vreme de pregatit deserturi traditionale, iar retetele se pierd, ne marturiseste gazda noastra, pictorita Sorina Tibacov.

Papricas de cartofi (in doua variante, de post si de dulce)

Email Imprimare

Bunica-mea obisnuia sa imi zica asa: Daca stii cand si cata sare sa pui in mancare, e imposibil sa nu iti iasa ceva gustos! Cu sarea nu-i intotdeauna ca-n basmul lui Ispirescu. Dar e bine sa tii cont de cateva sfaturi. Bunaoara, despre cartofi. Cartofii curatati de coaja si pusi la fiert pentru piure se sareaza cu cateva minute inainte de a fi gata. Sarea adaugata la inceput ii va intari si nu vor ramane fainosi. Dimpotriva, cand vrei sa faci o supa sau o mancare de cartofi, sarea se pune dintru inceput. Cat despre cartofii prajiti, ei se sareaza abia dupa ce sunt gata. Nu intamplator am amintit acum despre cata sare sa pui in cartofi. Reteta pe care vreau sa v-o ofer este aceasta: papricasul de cartofi. Cu untura, in zilele de dulce, si cu untdelemn, in cele de post.

Arome de cimbrisor

Email Imprimare

Ruda apropiata a cimbrului, cimbrisorul (Thymus serpyllum) este o planta aromata din familia Lamiaceae. Numele plantelor din genul Thymus provine de la pestele lipan (Thymallus thymallus), a carui carne are un miros specific foarte asemanator cu al lor. La noi, cimbrisorul are multe denumiri populare: i se spune iarba cucului, tamaita, timisor, sarpunel, cimbru salbatic sau cimbrusor. In alte parti i se spune cimbru de Breckland, cimbru tarator sau cimbru salbatic.
Se pare ca aceasta planta perena, vesnic verde este originara din Europa si Africa de Nord, face flori mici roz, mov, violet sau chiar albe, care infloresc din luna mai pana in septembrie, si are un miros placut, mentolat. Exista si varietati de cimbrisor cultivat care miros a citrice. Frunzele plantei sunt de un verde inchis si sunt comestibile.

<< Inceput < Inapoi 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 ...26 Inainte > Sfarsit >>
 

CONCURS

SCRIE-NE DESPRE ROMANIA TA!

ConcursScrie-ne despre Romania ta! Trimite-ne si fotografiile sau filmele tale cu locuri, oameni, situatii sau intamplari din Romania pe adresa office@daciccool.ro.

Le vom posta si le vom premia pe cele mai bune.

Arata-ne Romania asa cum o vezi tu!

Poti castiga premii constand in produse romanesti oferite de magazinul online DACIC COOL.


 

CONCURS

FII COOL! DACIC COOL!

Descopera Romania asa cum au vazut-o, au simtit-o sau au iubit-o cei care au avut curajul sa ne spuna opiniile si visele lor sau sa ne trimita imaginile si sperantele lor. Descopera Romania prin ochii lor!
Scrie-ne despre o viata frumoasa si sanatoasa intr-o Romanie frumoasa si sanatoasa, scrie-ne despre cum iti doresti sa fie viata ta in tara ta!
Asteptam materialele tale pe adresa office@daciccool.ro.
Le vom premia pe cele mai interesante.
Poti castiga unul dintre cele 10 premii pentru frumusetea si sanatatea ta.