Dupa traditia satului romanesc, astazi incep Joile domnesti, timp de noua saptamani la rand, cu interdictii ce trebuie respectate. In Joile domnesti nu se iese cu plugul in camp, caci e pericol de inundatii si furtuni, ce se vor abate asupra culturilor. Tot in aceste zile, femeile dau de pomana colaci si vin turnat in ulcele noi de lut. Se mai dau de pomana haine si cate un blid cu mancare.
Cum joile sunt domnesti, si reteta noastra de azi e domneasca, gatindu-se in prima dintre curtile voievodale ale Tarii Romanesti, la Campulung Muscel.

Fie ca vorbim de Craciun, de Anul Noul sau de Paste, un element esential in cadrul acestor sarbatori il constituie masa. In functie de specificul sarbatorii, in intreaga lume, masa are o importanta substantiala, existand mereu un raport direct intre simbolistica sarbatorii si cea a bucatelor alese.
Sarbatoarea Pastelui este una dintre cele mai importante sarbatori crestine, cu semnificatii profunde pentru lumea crestin ortodoxa si nu numai. De Pasti se sarbatoreste Invierea Mantuitorului, un moment religios crucial. Este o sarbatoare care simbolizeaza purificarea noastra spirituala ca oameni, ca fii ai lui Dumnezeu, dar si purificarea trupeasca, prin saptamana care precede aceasta mare sarbatoare. Un adevarat ritual culinar, caruia i se adauga o conduita crestineasca impecabila, aminteste credinciosilor de sacrificiul pe care Mantuitorul L-a facut pentru noi. Este, in acelasi timp, prilej de renastere, de intampinare a primaverii, dar si de reinnoire sufleteasca.
Iata de ce masa de Paste nu este doar o masa de sarbatoare, ci una in care simbolurile religioase se impletesc cu bucatele alese, atent pregatite, dar si cu atmosfera calda, de primavara sufleteasca si de renastere. Un rol esential in aceste sens il au culorile. Acestea trebuie sa fie cat mai vii si cat mai frumos imbinate, astfel incat sa creeze un intreg primitor, un fundal propice starii de bine. Masa de Paste trebuie sa constituie un element al armoniei, un pretext al reunirii familiei si al reinnoirii notiunii de familie.

In cadrul proiectului 50 de saptamani in bucatariile lumii a fost prezentata reteta reinventata Sarmale din legume si carne de pui, la cuptor. Datorita faptului ca orezul si carnea grasa lipsesc, este o reteta hipocalorica, ce nu ingrasa, insa are un gust apropiat de reteta clasica de sarmalute. Reteta a fost oferita si preparata de Symphony Romanian Fusion si poate fi degustata zilnic la restaurantul cu specific romanesc din Str. Mihai Eminescu, nr. 188, Sector 2, Bucuresti. In luna martie a fost promovata bucataria romaneasca fusion, iar restaurantul partener al proiectului a fost Symphony Romanian Fusion.

In cadrul proiectului 50 de saptamani in bucatariile lumii a fost prezentata reteta reinventata Lasagna cu foi de telina. Reteta a fost oferita si preparata de Symphony Romanian Fusion si poate fi degustata zilnic la restaurantul cu specific romanesc din Str. Mihai Eminescu, nr. 188, Sector 2, Bucuresti. In luna martie a fost promovata bucataria romaneasca fusion, iar restaurantul partener al proiectului a fost Symphony Romanian Fusion.

Saptamana Mare este o perioada de o maxima incarcatura spirituala. Este o perioada in care ar trebui sa ne analizam gandurile si faptele si sa ne armonizam fiinta umana, trupeste si sufleteste. Este o perioada de post si de pocainta.
Aveti trebuinta de: 1 kg faina de grau, 50 g drojdie de bere, o lingurita de sare, apa.

Miercurea Mare exista obiceiul de a se aduna pe un deal flacaii din sat. Ei striga tot ce au aflat de-a lungul anului despre vecinii lor. In felul acesta, secretele crezute bine ascunse se dezvaluie, iar functia moralizatoare a comunitatii este bine pusa in evidenta. Copiii merg cu colindul prin sat si primesc in dar oua ce vor fi inrosite de Pasti. Cenusa din sobe, aruncata peste straturile din gradina, are puteri mari, facand plantele sa rodeasca bogat. In cuptor curat de-acum se vor pregati, in zilele urmatoate, bucatele si, mai ales, cozonacii. Poate chiar dupa aceasta reteta veche de un secol si jumatate.

Suntem in cea de a doua zi a Saptamanii Mari, ce va incheia Postul Pastilor cu celebrarea Invierii lui Hristos. Se zice ca in Martea Seaca nu se munceste, pentru a nu ramane fara grane sau fara animale. Cei care mananca in aceasta zi graunte, de orice fel, vor face bube in cap, devenind pociti. In popor se mai spune ca saracia se va abate pe la casele celor care nu respecta interdictiile din Martea Seaca si nu cinstesc aceasta zi cum se cuvine.
Ca sa va abat gandurile de la aceste cutume dure, va ofer astazi o reteta demna de masa Duminicii ce va veni.

La Manastirea Dervent, inaltata pe un gorgan de langa ostroavele Dunarii, ziua binecuvantata a Intrarii Domnului in Ierusalim e asteptata intotdeauna cu bucate alese, intre care cele din peste se afla la loc de cinste. Retetele sunt ale locului, in masura in care calugarul-bucatar foloseste ingredientele pe care i le ofera Dunarea si oamenii Baraganului ori ai Dobrogei, oaspetii spirituali ai manastirii. Retetele sunt ale parintelui Casian, in masura in care a pus in ele ceea ce a invatat de la parinti.

Salata de primavara cu laptuci! Iata o reteta aparent simpla, cunoscuta de toata lumea. Ce-am mai putea inova? Si totusi, exista solutii...
Aveti trebuinta de: o salata verde (laptuca), 250 g de branza (se poate si branza tofu, pentru cei care tin postul), patru oua tari, cateva frunze de papadie, o legatura de ridichi rosii (de luna), trei linguri cu ulei, doua linguri cu otet, sare, piper, arpagic si tarhon. Pentru decor, alegeti cateva flori proaspete de papadie (atentie, numai florile, fara codite, care contin un lapte cu gust rau).

Dintre toate carnurile tocate si varate in mat, doua sunt specifice Buzaului si de neintalnit altundeva: carnatii de Plescoi si babicul sarbesc de Buzau.
Babicul se face din carne de porc (pulpa), taiata cu satarul (se poate trece si prin masina de tocat cu sita mare, dar gustul cel mai bun il are de ai rabdare si stiinta sa toci carnea cu satarul). Se sareaza si se pun apoi doua feluri de boia - din cea dulce si foarte rosie si din cea usturoiata (picanta), facuta de sarbi din ardei rosii iuti. Acesti sarbi de pe la noi, din satele Buzaului, sunt de fapt neam de bulgari, populatii din sudul Dunarii care au venit aici dupa razboiul ruso-turc din 1806-1812.

In cadrul proiectului 50 de saptamani in bucatariile lumii a fost prezentata reteta romaneasca Taci si inghite. Reteta a fost oferita si preparata de Symphony Romanian Fusion si poate fi degustata zilnic la restaurantul cu specific romanesc din Str. Mihai Eminescu, nr. 188, Sector 2, Bucuresti. In luna martie a fost promovata bucataria romaneasca fusion, iar restaurantul partener al proiectului a fost Symphony Romanian Fusion.

Auzit-ati auzit in calatoriile voastre gurmande de cocosul cu vin? O sa va grabiti sa-mi raspundeti ca da, amintindu-va de reteta frantuzeasca de coq au vin... Si totusi, intr-un sat ratacit printre podgoriile Buzaului, nu departe de locul unde, dupa legenda, s-au gasit mai demult odoarele Clostii cu puii de aur, intr-o strachina purtand culorile pamantului ars si-ale frunzei de vie arsa de toamna, mi-a fost adus dinainte un altfel de cocos cu vin. De fapt, fiindca tin la adevar, trebuie sa spun ca gazda a pus pe masa piftie de cocos cu vin si-alaturi, o strachinuta cu hrean in otet, o bucata zdravana de mamaliga si... o ulcica plina pana in buza cu un merlot rubiniu.

A trecut si echinoctiul de primavara (cu eclipsa lui de soare cu tot), zilele se tot lungesc si, o data cu vremea calda, inverzesc gradinile. Sunt pline pietele de trufandale, iar spanacul e intaiul intre aceste ingrediente pline de viata si de virtuti sanatoase.

Ne apropiem de sezonul fructelor, iar capsunile sunt printre primele care apar, rasfatandu-ne cu gustul lor delicios! Nu e de mirare ca, pe plan mondial, capsunile se numara printre cele mai solicitate si cautate fructe. De fapt, capsunul este planta fructifera din lume cultivata pe cea mai mare suprafata, in climate temperate si subtropicale, din Alaska pana in America de Sud, in Europa, Africa, Asia si Australia. Practic, capsunul este cultivat in scopuri comerciale de la Ecuator pana la Cercul Arctic si de la nivelul marii pana la altitudini de 3.000 de metri.
Capsunul este o planta perena care face parte din familia Rosaceae, subfamilia Rosoideae, fiind inrudit cu murul si cu zmeurul. Creste la nivelul solului, ajungand la inaltimea de 10-15 cm, are frunze tri-palmate, cu margini zimtate, face flori mici, albe sau rozalii, cu cinci petale rotunde, si se inmulteste prin stoloni, care se intind la nivelul solului, dand radacini noi. Foarte interesant este ca, din punct de vedere botanic, delicioasa capsuna, pe care o cunoastem cu totii, nu este un fruct propriu-zis. Ea este, de fapt, un receptacul carnos, o aglomerare care contine multe, multe fructe mici – acele seminte (asemanatoare semintelor florii-soarelui) care se vad suprafata si care nu se deschid la coacere.

Se zice ca, de Buna Vestire, ca sa ai spor in casa, trebuie sa-ti fie masa plina. Mai ales cu bucate de peste. Aflata demult la Manastirea Bistrita din Neamt, aceasta reteta de Pastravi manastiresti cu legume s-ar potrivi numai bine in aceasta zi.

Zilele de post, in satele de pe apa Tazlaului, vin una dupa cealalta cu un retetar fabulos. La Berzunti, muncel cu paduri si tot felul de bucate ce vin in gospodarie de la padure, nu puteau sa lipseasca mancarurile de ciuperci. In postul Pastelui, in casele care respecta traditia, veti afla la vremea aceasta ciuperci feliate si uscate, care se adauga in cratita, dupa ce au fost rehidratate cu apa clocotita. Daca aveti totusi ciuperci proaspete la indemana, atunci reteta aceasta va va fi de folos.

In cadrul proiectului 50 de saptamani in bucatariile lumii a fost prezentata reteta romaneasca Chiftelute la cuptor. Reteta a fost oferita si preparata de Symphony Romanian Fusion si poate fi degustata zilnic la restaurantul cu specific romanesc din Str. Mihai Eminescu, nr. 188, Sector 2, Bucuresti. Reteta a fost adaptata din reteta traditionala, pentru a avea o valoare calorica mai mica pastrand gustul chiftelelor clasice. In luna martie a fost promovata bucataria romaneasca fusion, iar restaurantul partener al proiectului a fost Symphony Romanian Fusion.

Intre multe restrictii care vin din cutumele satului romanesc se afla si aceasta: in zilele de vineri nu se coase, nu se tese, nu se toarce, nici macar nu se albesc camasile, pentru ca altminteri mare suparare va avea Sfanta Vineri. Femeile satului romanesc tin cu sfintenie aceste interdictii. Dar nimeni nu le opreste sa gateasca in ziua aceasta, poate chiar o... Tocanita a Sfintei Vineri!

Ne-am obisnuit sa asociem nautul cu gastronomiile Orientului. Era insa o vreme in care acesta - ca si alte leguminoase uiate ori alungate de prin bucatariile noastre - se gaseau in orice gospodarie de om bun, fie la sat, fie in mahala. Marturie ne stau si retetele din coprinsul intaielor noastre carti de bucate. In Buna menajera a Ecaterinei Steriady (colonelu), publicata la Galati in 1871, aflam reteta de Supa de nohot. Sau naut...

In dorul drobului de miel, pe care il va face cu pioasa aplecare spre bucate si spre cele sfinte, totodata, gospodina-si poate cerca indemanarea cu un... drob de ghebe. Mai ales daca le are puse la pastrare, la sare sau in cele racitoare. Ori daca le-a pus din vreme la uscat, pe ata, caz in care mai intai le va rehidrata in apa clocotita.

Copturile ritualice sunt multe si au rostul lor in Postul Pastilor. Se fac de la colacei de post la hulubi de pita si pana la colacii mari, mai ales in zilele de pomenire a mortilor. Un astfel de colac, numit uitata, este mai mare si redeseneaza, fidel, chipul omenesc. Se da de pomana pentru mortii care nu au fost amintiti de mult in rugaciuni. Perioada aceasta culmineaza de Pasti, cu colacul de cinste. Si pentru ca niciodata retetele nu-s destule, in asteptarea Pastilor va propunem o reteta de Cozonac cu prune, culeasa de pe Valea Muresului.

Spunea Esop ca mancarea cea mai gustoasa este limba... cu masline. Si ca tot limba este si cea mai rea, cand nu o stapanesti bine si ai de patimit din pricina ei. Dar nu despre acest joc de cuvinte esopian voiam sa va vorbesc. Nici macar despre vreun preparat din limba de vaca. Ci despre un fel anume de bucate de post, despre care am aflat cum se prepara de la Maica Iroida, stareta Manastirii Hirova din Basarabia.