Muzeul National al Hartilor si Cartii Vechi (MNHCV) in parteneriat cu Muzeul Ororilor Comunismului in Romania (MOCR) va invita sa vizitati expozitia "ROMLAG 1945-1965", deschisa la sediul MNHCV in perioada 6 iulie - 28 august 2022.
Programul de vizitare este de miercuri pana duminica, intre orele 10:00 si 18:00.
Pret bilet: 5 lei (tarif intreg).
Vernisajul expozitiei va avea loc in 6 iulie, ora 17:00. La acest eveniment, intrarea este libera.
Titlul expozitiei deriva din termenul "gulag” si face astfel trimitere la sistemul concentrationar si represiv instituit in perioada premergatoare, dar si in timpul regimului de tip stalinist instaurat in Republica Populara Romana. Naratiunea personalizata a spatiului represiv si totalitar este realizata printr-o abordare interdisciplinara, ce reuneste noile media si cercetarea cartografica. Imbinarea celor doua arii permite o experienta inedita si imersiva de vizitare, intervalul 1945-1965 fiind prezentat prin intermediul hartilor, fotografiilor si documentelor aduse in premiera in fata publicului.
Odata ce vizitatorul interactioneaza cu obiectul fizic, harta expusa si materialul fotodocumentar, itinerariul este marcat de o instalatie interactiva bazata pe utilizarea noilor tehnologii. Hartile interactive digitale redau in mod particularizat istoria Romlagului, iar vizitatorul poate controla integral experienta de invatare si gradul de aprofundare, in functie de interesul asociat tematicilor integrate in expozitie.
Expozitia ROMLAG 1945-1965 cuprinde 5 sectiuni tematice Rezistenta, Revoltele, Inchisoarea Politica, Deportarile si Frontierele. Fiecare zona de cercetare analizeaza impactul regimului represiv prin utilizarea hartilor ca instrument de orientare istorica in procesul de analiza a fenomenului comunist in Romania.
Rezistenta este abordata cronologic prin evidentierea a doua mari faze: prima intre 1944, anul in care au luat nastere primele grupari, si 1947, iar a doua intre 1948 si inceputul anilor 1960.
Revoltele au fost adevarate rascoale taranesti, ele fiind indreptate atat impotriva politicii de transformare socialista a agriculturii - denumirea propagandistica a colectivizarii, cat si impotriva regimului comunist. Totodata, astfel de reactii violente au avut loc in mai multe regiuni din Romania, precum si in 1962, ultimul an al colectivizarii.
Penitenciarul a conferit comunistilor doua moduri principale de control. Primul este exterminarea detinutilor declarati drept irecuperabili pentru noua oranduire social-politica, precum elita politico-militara a statului roman interbelic, printre care fosti prim-ministri,
ministri, sau personalitati din domeniile culturale, economice si religioase. Cel de-al doilea este reeducarea unui segment al populatiei concentrationare, perceputa de regim ca fiind recuperabila; erau vazuti astfel tinerii, studentii, muncitorii si taranii, acestia fiind principalele categorii de victime ale reeducarii prin violenta de tip Pitesti.
Deportarea a inceput in dimineata zilei de 18 iunie 1951, intre orele 2:00-3:00, moment in care trupele represive implicate s-au deplasat la domiciliul celor care aveau sa fie deportati, acestia figurand pe listele intocmite special pentru aceasta actiune. Operatiunea efectiva de deportare a inceput la ora 04:00. In total, 20271 de militari au fost implicati in desfasurarea deportarii. Urcati in trenuri, deportatii au fost lasati in camp deschis, fiind nevoiti sa-si construiasca propriile adaposturi.
Frontierele marcheaza fenomenul fugii din Romania, care a crescut in intensitate dupa ce comunistii au castigat prin frauda alegerile din 19 noiembrie 1946. Au fost arestati principalii lideri ai partidelor de opozitie, au disparut partidele de opozitie si s-au cristalizat cele doua blocuri politice: lumea occidentala si cea comunista. In urma acestor incercari de trecere a frontierei, cei prinsi, care ulterior au fost condamnati si inchisi in penitenciarele politice din Romania comunista, aveau sa fie cunoscuti in lumea carcerala sub denumirea de "frontieristi”.
Expozitia face parte din seria de evenimente organizate cu prilejul desfasurarii la Bucuresti a Conferintei Internationale de Cartografie Istorica (ICHC), in perioada 4-8 iulie 2022. Conferinta este unul dintre cele mai prestigioase evenimente dedicate cartografiei istorice si este organizata in premiera in Romania de catre Muzeul National al Hartilor si Cartii Vechi in parteneriat cu Facultatea de Istorie a Universitatii din Bucuresti si cu Asociatia "Imago Mundi”. Toate informatiile legate de program, taxe de participare, taxe speciale pentru studenti, accesul pentru o zi, sau in sistem remote, sunt publicate pe website-ul ICHC: https://ichc2022.muzeulhartilor.ro/
Printre partenerii media ai evenimentului se numara si revista online www.daciccool.ro si www.accmediachannel.ro.
Realizarea expozitiei:
Coordonator proiect: Alexandru Groza, manager MOCR
Curator: Irina Hasnas, muzeograf MOCR
Cercetare istorica: dr. Dumitru Lacatusu, Centrul Cercetare Istorica
Directie artistica si interactiune: Sebastian Comanescu
Design grafic: Alexandra Poienari
Programare: Emil Dragan
Parteneri institutionali:
Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, Arhivele Nationale ale Romaniei, Facultatea de Istorie a Universitatii din Bucuresti, Fundatia Culturala Memoria, Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei Sighet, Asociatia Fostilor Detinuti Politic Filiala Bucuresti, Asociatia Fostilor Deportati in Baragan, Fundatia Corneliu Coposu, Memorial Inchisoarea Pitesti.
Multumiri speciale: Ioana Voicu Arnautoiu, Prof. univ. dr. habil George Enache, Muzeograf Adrian Zainescu.
Muzeul National al Hartilor si Cartii Vechi (MNHCV) din Bucuresti este printre putinele institutii culturale cu acest specific din lume. MNHCV isi propune ca, prin grija pentru patrimoniu si interpretarea lui, prin activitati destinate specialistilor si comunitatii, sa devina o institutie relevanta pentru public si pentru cultura, promovand cercetarea, interactivitatea, educatia pe tot parcursul vietii, dialogul si angajarea creativa. http://www.muzeulhartilor.ro
Muzeul Ororilor Comunismului in Romania (MOCR) isi propune sa devina un spatiu al memoriei victimelor represiunii comuniste si sa pastreze vie amintirea suferintei lor prin urmatoarele doua linii principale de actiune: crearea de baza patrimoniala si asigurarea de centre de documentare in parteneriat cu institutele de cercetare. Principalele activitati vizeaza un efort sustinut de consolidare a unei borne culturale si institutionale prin intermediul expozitiilor, evenimentelor, conferintelor, experientelor imersive si mai ales a dezbaterii publice in vederea construirii unei imagini clare si obiective asupra traumelor suferite de catre romani in perioada 1945-1989. Vrem sa dezvoltam o viziune unitara asupra regimului totalitar represiv prin impulsionarea cercetarii si a documentarii fenomenului comunist, atat de catre istorici, cat si la nivel interdisciplinar. Criteriile de baza care asigura functionalitatea paradigmei muzeale sunt date de plasarea spatiilor expozitionale si a evenimentelor intre doua tipologii, anume muzeul carte de istorie, respectiv muzeul spatiu al memoriei publice.
