Luni, 18 Feb

Ultimele Titluri :
Te afli aici : Traditii Legende, datini si obiceiuri Samedru, traditii si obiceiuri

Samedru, traditii si obiceiuri

Email Imprimare

Socotit zeu in Panteonul romanesc, Samedru este patron al iernii pastorale, sarbatorit la 26 octombrie, reprezentand moartea vegetatiei, venirea iernii si a frigului. A fost asimilat de popor cu Sfantul Mare Mucenic Dimitrie, Izvoratorul de mir si facatorul de minuni. Moartea sfantului la sfarsitul lui octombrie a fost inteleasa in mentalitatea taraneasca drept moartea naturii si astfel anul se imparte in doua parti simetrice: anotimpul vara (cu miezul timpului la Sfantul Ilie - 20 iulie) si iarna (cu miezul timpului la Sampetru de iarna - 16 noiembrie). Pe langa faptul ca "incuie vara", Samedru desfrunzeste codrul si aduce zapada pe pamant, patroneaza invoielile facute cu jumatate de an in urma la Sangiorz; astfel, depaseste cadrul unei mici sarbatori de toamna, devenind un reper agrar si pastoral al anului taranesc.

Obiceiuri si credinte de Samedru
- In satele din Tara Hategului, proprietarii de cai tund coamele cailor tretini (pana la 3 ani) ca sa aiba par frumos;
- in tinutul Padurenilor se obisnuia ca sa se faca o cruce pe zidul acareturilor cu un taciune ramas de la focurile de Sfantul Dumitru, impotriva spiritelor rele;
- in Bucovina, persoanele care vor semana usturoiul dupa Samedru vor avea parte anul viitor doar de paguba;
- in regiunea Olteniei, oamenii cred ca doar daca vei respecta toate traditiile acestei sarbatori vei fi intr-adevar protejat de necazuri si primejdii;
- in unele sate, batranele cred ca-i primejdie sa se pieptene pe par de Samedru;
- la sarbatoarea lui Samedru se credea ca mortii ieseau din pamant, din morminte si se faceau moroi, varcolaci si strigoi;
- iarna grea este prevestita la Samedru de abundenta nucilor si a gutuilor, dar si de numarul mare al harciogilor;
- cum e ziua de Samedru, asa va fi toata iarna: de-i vreme aspra, va fi lunga iarna; de va fi vreme buna, toata toamna va fi lunga si frumoasa.
- o alta previziune a iernii se realiza de catre ciobani:  cand vor sa afle daca iarna va fi geroasa, isi astern cojocul in mijlocul oilor si se uita sa vada ce fel de oaie se va culca pe cojoc: oaia de-i neagra, iarna-i buna, de-i alba, va fi geroasa.

Focul de Samedru
In ajunul sarbatorii, in noaptea de 25 octombrie se tine Focul lui Samedru, moment in care oamenii obisnuiesc sa aprinda focuri in curti sau pe dealuri, peste care copiii sar pentru a fi sanatosi, iar tinerii ca sa se casatoreasca. Femeile mai inaintate in varsta, in special cele din mediul rural, obisnuiesc sa imparta covrigi, nuci, mere, paine, struguri si prune uscate tuturor celor care sar peste foc.
Samedru devine astfel o sarbatoare plenara a intregii comunitati, avand in prim plan un moment definitoriu – Focul lui Samedru – ca un scenariu al mortii si renasterii naturii la cumpana intre 25 si 26 octombrie. Caracterul funerar al focului, intr-o veghe ritualica specifica, se pare ca are radacini in timpul arhaic ca un cult al stramosilor pentru castigarea bunavointei in asigurarea unui an viitor fertil si bogat in recolte. 
Acest cult al stramosilor este concretizat in pomenile de Samedru, cand se dadeau ofrande de sufletul mortilor, fiind una dintre sambetele mortilor cand se faceau slujbe la biserica pentru toti mortii, se aprindeau "lumini" la morminte si se dadea pomana celor prezenti la ceremonie: colaci, tuica, fructe.
Dincolo de complexitatea si sacralitatea focului, sarbatoarea lui Samedru era si o importanta data in calendarul pastoral, unde era numita si Ziua Soroacelor, cand activitatile social-economice primeau o finalizare a vechilor intelegeri, targuri si soroace.

Colacii de Samedru - reteta
Colacii de Samedru se dau de pomana impreuna cu fructe si coliva de Samedru.
Ingrediente: 1.200 g faina, 9 linguri zahar, 9 linguri ulei, 3 oua, 50 g drojdie proaspata, 5 vanilii, coaja de la 2 lamai, 300 ml lapte, 1 ou pentru uns, mac.
Mod de preparare: Se face maiaua astfel: se inmoaie drojdia cu putin lapte caldut si se adauga putina faina; se lasa la dospit 10-15 minute.
Se adauga faina, zaharul, uleiul, laptele, 3 galbenusuri, vanilie, coaja de lamaie si se framanta bine. Albusurile se bat spuma cu un praf de sare, apoi se amesteca in aluat. Se lasa la dospit langa o sursa de caldura (sau in masina de paine).
Dupa ce aluatul a dospit bine, se pune intr-o tava unsa cu putin ulei, iar deasupra se impleteste o coronita din 3 si se pune pe margine, iar pe mijloc se impleteste o cruce. Sau se poate modela direct colacul in forma de cruce.
Se unge bine cu un galbenus si cu 2 linguri de lapte, apoi se presara mac. Se lasa la caldura sa cresca inca 15 minute, apoi se pune in cuptorul preincalzit 30 de minute la 160 de grade.
Traditii si obiceiuri identificate si promovate in cadrul campaniei de comunicare online Cultura si tainele painii, derulate de Russenart Communications si Gold Maya.


Comentarii (0)


Arata comentarii/Ascunde

Scrie comentariu


busy
 

CONCURS

SCRIE-NE DESPRE ROMANIA TA!

ConcursScrie-ne despre Romania ta! Trimite-ne si fotografiile sau filmele tale cu locuri, oameni, situatii sau intamplari din Romania pe adresa office@daciccool.ro.

Le vom posta si le vom premia pe cele mai bune.

Arata-ne Romania asa cum o vezi tu!

Poti castiga premii constand in produse romanesti oferite de magazinul online DACIC COOL.


 

CONCURS

FII COOL! DACIC COOL!

Descopera Romania asa cum au vazut-o, au simtit-o sau au iubit-o cei care au avut curajul sa ne spuna opiniile si visele lor sau sa ne trimita imaginile si sperantele lor. Descopera Romania prin ochii lor!
Scrie-ne despre o viata frumoasa si sanatoasa intr-o Romanie frumoasa si sanatoasa, scrie-ne despre cum iti doresti sa fie viata ta in tara ta!
Asteptam materialele tale pe adresa office@daciccool.ro.
Le vom premia pe cele mai interesante.
Poti castiga unul dintre cele 10 premii pentru frumusetea si sanatatea ta.