Arhanghelul Mihail, conducator al sufletelor oamenilor catre lumea cealalta

Imprimare

Azi, 8 noiembrie, se sarbatoreste Soborul Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavriil, o zi importanta in mitologia crestina si populara, in popor, sarbatoarea se mai numeste si vara arhanghelilor. Arhanghelii din calendarul bisericesc sunt conducatorii cetelor de ingeri, avand aripi si purtand sabii, ca simbol al biruintei, si sunt calauze ale sufletelor in drumul acestora spre rai.
Conform etnologului Marcel Laptes, sarbatoarea religioasa s-a suprapus unor reprezentari mitice din calendarul popular, astfel ca pe durata a trei zile (8-10 noiembrie) se desfasoara un praznic extins prin ofrandele alimentare care se aduceau celor morti, dar si celor vii, in centrul atentiei fiind Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil.

Traditii de Arhanghelii Mihai si Gavriil
Exista doua tipuri de obiceiuri folosite in aceasta perioada: pe de o parte, se folosesc obiceiuri pastorale, deoarece Sfintii Mihail si Gavriil au fost adoptati de ciobani drept patroni si ocrotitori ai turmelor de oi (in unele zone pastorale in 8-9 noiembrie se celebra "Nunta oilor"), iar pe de alta parte se considera ca acesti ingeri vegheaza moartea oamenilor si le duc sufletele in iad sau in rai (Arhanghelul Mihail este conducatorul sufletelor oamenilor catre lumea cealalta). Fiind considerata o sarbatoare pentru cinstirea mortilor, dupa slujba de la biserica se dau de pomana colaci "Arhangheli", cu lumanari, mere si nuci.
Pe Valea Muresului, de Arhangheli, satenii curatau mormintele, le impodobeau cu flori, dadeau pomana copiilor colacei si mere si aprindeau lumanari pentru cei vii si pentru cei morti fara lumanare. In anumite zone, Arhanghelii erau reprezentati ca un fel de Mosi, care alunga pe Necuratu’ si dracii sai.
Adesea sarbatoarea este considerata de catre etnologi o alta modalitate de cinstire a mortilor: sub forma magiei terapeutice care, prin ofranda mortilor si linistea lor, aducea vindecari sigure la membrii familiilor din sat. In Tara Zarandului. alaturi de motivul Valvei si Priculiciului, circula povesti si legende potrivit carora Sfantul Mihail e sfantul cel mai tare, conducatorul sufletelor oamenilor catre lumea cealalta.
In satele de munte din tinutul Orastiei, unele femei mai in varsta cred ca de Arhangheli este bine sa se aprinda o lumanare la biserica. Fiind o zi a mortilor, Arhanghelul era respectat in trecut de orice comunitate prin interdictia totala a muncii. Chiar la staulele de oi ramase la pasunat nu se faceau decat muncile stricte, absolut necesare, cum sunt: pasunatul si mulsul. In gospodarii, femeile aduceau apa de la fantana cu o zi inainte si nu maturau casele in 8 noiembrie de Arhanghel.

"Turta oilor" sau "Turta arietilor"
De Arhangheli, la unele stane din zonele muntoase, inca exista un obicei pastoral, numit "turta oilor” sau "turta arietilor" (arietii fiind berbecii despartiti de oi), de fapt un aluat din faina de porumb. Dupa ce era coapta aceasta turta, era aruncata in dimineata zilei de 8 noiembrie in tarla oilor, odata cu slobozirea intre oi a berbecilor.
Daca turta cadea cu fata in sus, era semn incurajator, de bucurie in randul ciobanilor, considerandu-se ca in primavara toate oile vor avea miei, iar daca turta cadea cu fata in jos, era semn de suparare, caci se considera ca oile vor face putini miei.

Reteta "Turta oilor"
Ingrediente: 1 kg malai, apa cat cuprinde, sare, dupa gust, o mana de faina (optional, ca sa se inchege mai bine aluatul)
Mod de preparare: Se pune malaiul intr-o covata cu zaharul (daca optam pentru un gust usor dulceag). Se clocoteste apa cu sare si se pune, treptat, peste malai, amestecand incontinuu; optional se poate adauga un pumn de faina (ca sa inchege mai bine aluatul). Se framanta bine. Se modeleaza turtele in forma rotunda si se pun in tava.
Se amesteca putina apa calduta cu faina, se spoieste cu acest amestec turtele pe deasupra, se cresteaza cu furculita si se pun in cuptorul incins (preferabil cuptor cu lemne sau test). Se coace mai intai la foc iute, iar cand prinde putina crusta si culoare se mai domoleste focul.
Se scot turtele dupa ce s-au copt si se lasa sa se raceasca.
Secretul bucatarului: Pentru un gust usor dulceag, se poate adauga putin zahar (o mana).
Mod de servire: Dupa ce se arunca turta in staulul oilor cu scopul de a ghici viitorul turmei, restul turtelor se folosesc in loc de paine pe durata zilei.
Traditii si obiceiuri identificate si promovate in cadrul campaniei de comunicare online Cultura si tainele painii, derulate de Russenart Communications si Gold Maya.