Dorin si Dorina, din poporul dorian

Imprimare

Dorin este un nume intalnit, in aceasta forma, doar in Romania! Chiar si la noi, este un nume destul de rar. Fiind relativ nou, nu exista nici sfinti cu acest nume. Una dintre personalitatile reprezentative ale tarii noastre care poarta acest nume este actrita Dorina Lazar. Nascuta in data de 7 noiembrie 1940, Dorina Lazar a studiat actoria la Facultatea de Teatru a Institutului de Arta Teatrala şi Cinematografica din Bucuresti, la clasa profesorului Ion Fintesteanu si avandu-i ca asistenti pe Sanda Manu si pe Dem Radulescu. Debutul sau a avut loc devreme, la doar 20 de ani, in 1961, la Teatrul Regional Bucureşti. Din 1969 a devenit actrita la Teatrul Odeon din Bucuresti, unde se afla si astazi, avand si postul de director (din anul 2003).

Dorina Lazar a debutat in cinematografie in anul 1974, in filmul Pacala, regizat de Geo Saizescu. De-a lungul anilor, a jucat in filme importante, precum Angela merge mai departe (1981), Ochi de urs (1983), Liceenii (1986), Balanta (1991), Divort... din dragoste (1992), Amen (2001), Binecuvantata fii, inchisoare (2002), House of Voices (2004). In 1979 a fost recompensata cu Premiul Leul de bronz la Festivalul International de Teatru de la Arezzo, pentru spectacolul Napasta, iar in 1982 a obtinut Premiul pentru cea mai buna actrita de film din partea Asociatiei Cineastilor din Romania (ACIN), pentru rolul Angela din filmul Angela merge mai departe, un rol emblematic pentru artista. In anul 2000 a fost decorata cu Ordinul National "Serviciul Credincios" in Grad de Cavaler. In 14 noiembrie 2012 a primit titlul de Cavaler al Ordinului Artelor si Literelor (Chevalier de l’Ordre des Arts et Lettres) din partea Ministerului Culturii si Comunicarii din Franta.

Dar de unde provine acest nume, Dorin/Dorina? Dorienii erau o parte insemnata a poporului grec. Vorbeau un dialect propriu, care era unul dintre cele mai importante din greaca clasica, alaturi de cel ionic-attic, cel aeolic si cel arcado-cipriot. Insa, din cauza ca dialectul ionic-attic al Atenei a dominat cultura greaca incepand din secolul al V-lea i.H., au ramas foarte putine scrieri in greaca dorica. Poporul dorian era alcatuit din trei triburi (Hylleis, Pamphyloi si Dymanes), care aveau origini diferite fata de ionieni. Se pare ca ei proveneau din nordul si nord-vestul Greciei, Macedonia si Epirus. Au coborat mai intai in centrul Greciei, apoi au migrat spre sud, in zona Marii Egee. Invadatorii dorieni nu aveau un nivel cultural ridicat, insa erau destoinici in lupta. Au nimicit civilizatiile miceniana si minoica, aflate in declin. Dupa aceea, au urmat cateva secole de stagnare in regiune. Dorienii sunt cunoscuti mai ales drept cuceritori ai Peloponesului (in jurul anilor 1100 i.H.). Traditia greaca spune ca poporul dorian si-a luat numele de la Doris, o mica regiune din centrul Greciei. Se pare ca numerosii fii ai lui Hercule (Heracles), Heraclizii, au fost goniti din Peoloponesul natal de catre regele Eurystheus din Micene. S-au refugiat la Aegimius, regele din Doris. Dupa cateva generatii, urmasii Heraclizilor au invadat Peloponesul si si-au recastigat teritoriile. Cele mai puternice regiuni doriene au fost Laconia (cu capitala la Sparta), Messenia, Argolis si Isthmus din Corint. Au ocupat insulele Melos, Thera, Rhodos si Cos din Marea Egee, precum si Creta. Au ajuns insa pana la Halicarnassus si Cnidus, pe coasta Anatoliei (Turcia de astazi). In secolul al VIII-lea i.H. a existat un nou val de colonizari, dorienii ajungand in insula Corcyra (Corfu), Siracuza, Gela, Acragas (Agrigento) din Sicilia, in Taras (Taranto) – Italia si pana la Cyrene, in nordul Africii, dar s-au imprastiat si in Marea Neagra, de exemplu in Crimeea. Cetatea dorica prin excelenta a fost Sparta. Vorbeau laconic, iar dialectul lor era mai aspru in pronuntie, mai consonantic decat cel ionic-attic. Unele versuri ale corurilor din tragediile grecesti erau rostite in dialectul doric.

Etimologie
Nu se cunoaste cu exactitate provenienta numelui romanesc Dorin. Se presupune ca ar fi o forma a cuvantului si numelui Dorian, intalnit astazi in engleza, franceza si germana. Insa nici cuvantul Dorian nu se stie daca provine din greaca veche (ca nume al poporului dorian), insemnand de la Doris, din dialectul dorian, sau daca are origini celtice, fiind o forma a cuvantului Doireann, care in limba galeza inseamna vreme turbulenta.
Unii spun, in mod destul de plauzibil, ca numele ar fi de origine irlandeza, provenind din galeza veche, din cuvantul O'Deoradhain, in care O’ indica nepot sau descendent masculin al lui, iar numele personal Deorain inseamna exilat, pribeag, strain. Doran era unul dintre cele 7 clanuri din tinutul Leix, care erau cunoscute impreuna drept marea familie Brehan din Leinster (brehan fiind sistemul legal galez in vigoare inainte de invazia normanda din 1170). Doranii erau si anticari, pastrand, timp de generatii, copii ale mansucrisului Tripartite Life of St. Patrick. In 1540, Doranii aveau teritorii in Waterford, iar Doransland era locul lor de bastina. Prima atestare a numelui Doran dateaza din 1523, an in care episcopul din Leighlin, Leinster, pe nume Maurice Doran, a fost ucis de arhidiaconul sau.
De asemenea, in nordul Scotiei exista un dialect numit doric. La inceput, sub acest nume erau cuprinse toate dialectele din zonele joase ale Scotiei, dar din secolul al XX-lea se refera la cele vorbite in nord. Dialectul doric este diferit de scotiana galeza. Aceste dialecte au fost numite, probabil, dorice in mod glumet si ironic, ca o asemanare cu dorienii din Grecia. Dorienii (spartanii) erau considerati necivilizati de catre atenieni, astfel ca in engleza termenul doric a primit semnificatia de rustic. Si in arhitectura, cel mai simplu dintre cele trei stiluri a fost numit dorian tot din aceasta cauza. O explicatie suplimentara ar fi contrastul dialectelor dorice fata de scotiana anglicizata vorbita in capitala – de altfel, Edinbourgh a fost supranumit, la un moment dat, "Atena Nordului". Astfel, clasele mijlocii si superioare, localizate mai ales in capitala, vorbeau dialectul "attic", iar cei care locuiau in zonele rurale - dialectul "doric". In plus, in secolul al XVIII-lea, scriitorii care scriau in dialect doric in loc de engleza isi argumentau pozitia prin faptul ca, in Grecia antica, poetul Teocrit (creatorul poeziei bucolice) scria in dialect dorian.
Altii considera insa ca Dorin este un diminutiv al lui Teodor. Exista insa persoane care considera ca numele Dorian a fost pur si simplu inventat de catre scriitorul Oscar Wilde pentru personajul sau din celebrul roman Portretul lui Dorian Gray. Acest personaj a dat si numele unui sindrom in medicina, Sindromul Dorian Gray (SDR).

Nume derivate
Dorinel este diminutivul lui Dorin, iar Dorina este forma feminina a numelui. In alte limbi, nume din aceeasi familie sunt: Teo, Dorijan (croata), Theo (olandeza), Ted, Teddy, Theo, Doran, Dorran, Dorrian, Dorian si O'Deoran (engleza), Theo, Dorian (franceza), Teo, Doriano (italiana), Tose, Toshe (macedoneana), Teo (Portugheza), Fedya (rusa), Teo (spaniola).
In engleza, Dorian este uneori prenume feminin. In mod ciudat pentru noi, romanii, si Dorin este intalnit ca nume feminin, in engleza, insa este pronuntat "Daorihn" si este foarte rar. Tot in limba engleza exista si varianta Dorran.
Nume asemanatoare cu Dorin (dar nu neaparat provenite din aceeasi radacina) sunt Dirin, Dorrin, Dorryn, Dadrain, Dadrien, Dadrin, Dadron, Daran, Daren, Darin, Daron, Darran, Darren, Darrin, Darron, Darrun, Darryn, Darwen, Darwenn, Darwenne.

Personalitati cu numele Dorin si derivate
Dorina Lazar (n. 1940), Dorina Draghici (1922-1994), Dorin Tudoran (n. 1945), Dorina Chiriac (n. 1973), Dorin Valeriu Badulescu (n. 1976)
Dorian Gray (personaj literar)

Predispozitii ale persoanelor cu numele Dorin
Se spune despre persoanele care poarte numele Dorin/Dorina ca sunt oameni sensibili, intuitivi, rafinati si foarte emotivi. Cu toate acestea, ei reusesc sa-si stapaneasca emotivitatea, parand calmi si rezervati. Totusi, exista in interiorul lor o anumita dualitate intre sociabilitate, extrovertire si altruism, pe de o parte, si introvertire, pe de alta parte. Intr-adevar, ei au nevoie de ceilalti pentru a simti ca exista, insa ei au nevoie in acelasi timp si de o intimitate personala. Pe plan social, doresc sa impresioneze, iar daca nu pot pretinde rolul principal, vor compensa prin exuberanta, mai ales ca au si simtul umorului. Dorin este un amestec straniu de independenta (mai ales a spiritului, ei fiind liberi cugetatori) si de dependenta sentimentala si afectiva, motiv pentru care au nevoie de cei din jur.
In copilarie, au adeseori tendinta de a fi introvertiti. Sunt timizi, vulnerabili, cer atentie, au nevoie de incurajari si de a fi linistiti. Daca au parte de un mediu familial potrivit, originalitatea si ideile lor inovatoare se vor dezvolta din plin. Memoria lor extraordinara este un avantaj la scoala, dar au nevoie si de motivatie pentru a invata bine.
Sunt mai degraba toleranti si diplomati, insa uneori se pot lasa condusi de patima. Sunt banuitori, dar au si un simt dezvoltat al prieteniei si beneficiaza in viata sociala de o mare sustinere din partea prietenilor.
Lui Dorin ii place sa se asocieze, sa coopereze cu ceilalti si sta cu placere intr-un mediu cu o anumita intimitate afectiva, in care isi poate comunica ideile si idealurile. Ii intereseaza soarta celor din jur, avand o atractie pentru stiintele umaniste. Din punct de vedere sentimental, sunt stabili, posesivi, afectuosi si protectivi.
Daca predomina tendinta de introvertire, Dorin se va orienta mai ales spre cariere din domeniul cercetarii – geolog, arhitect, statistician, bibliotecar, spre slujbe sigure, sau spre profesii care au o legatura cu pamantul, natura si animalele. In caz contrar, cand este extrovertit, Dorin se va indrepta catre domenii ale comunicarii, spre profesii in care va avea contact cu publicul pe care il alege. Este posibil sa se specializeze intr-un domeniu al stiintelor umaniste sau sa se implice in activitati sociale sau politice. (Foto: Teatrul Odeon)