Oricat de moderni am dori sa parem, nu putem nega frumusetea si originalitatea traditiilor romanesti. Unele dintre cele mai apreciate traditii ale noastre, chiar si de catre strainii care ne viziteaza tara, sunt cele legate de nunta. Transilvania este una dintre regiunile care se remarca printr-un repertoriu extrem de variat de traditii de nunta, de la etapele premergatoare, precum petitul, la obiceiurile de dupa ceremonie.
Traditii
Sfintii Imparati Constantin si Elena
In Biserica Ortodoxa, ziua de 21 mai marcheaza data de praznuire a Sfintilor Imparati Constantin si Elena, cei intocmai cu Apostolii.
Flavius Valerius Constantinus, cunoscut drept Constantin I cel Mare, s-a nascut in jurul anului 274, in orasul Nassius, pe teritoriul actual al Iugoslaviei, devenind suveran al Imperiului Roman in anul 306, dupa invingerea lui Maxentiu (fiul imparatului Maximian). Potrivit istoricului Eusebiu, Constantin a vazut pe cer, in timp ce se indrepta spre locul bataliei cu Maxentiu (la Ponte Milvio - la nord de Roma, pe Tibru), o cruce stralucitoare, cu inscriptia In hoc signo vinces, adica Intru acest semn vei invinge. Apoi, in timpul noptii, insusi Mantuitorul Hristos i s-a aratat in vis, cerandu-i sa puna semnul Sfintei Cruci pe stindardele soldatilor. Ascultand indemnul Mantuitorului, Constantin castiga batalia, iar in semn de multumire, imprima, pe Arcul de Triumf ridicat la Roma, cuvintele Instinctu divinitatis, adica Prin inspiratie divina.
Sfantul Mare Mucenic Gheorghe
Anual, data de 23 aprilie marcheaza, in Biserica Ortodoxa, praznicul Sfantului Mare Mucenic Gheorghe, purtatorul de biruinta. Despre Sfantul Gheorghe se stie ca s-a nascut in Capadocia (regiune din centrul Turciei), intr-o familie crestina, si ca, in tinerete, si-a ales cariera militara, devenind comandant in armata imparatului Diocletian. In anul 303, imparatul roman a dat un decret prin care toti crestinii erau obligati sa se lepede de credinta in Hristos si sa se converteasca la politeism. Pentru ca s-a impotrivit ordinului imparatului, Sfantul Gheorghe a fost decapitat in ziua de 23 aprilie a anului 303.
Sfintele Pasti, biruinta Vietii asupra mortii
Cuviosul Alexie, vestitorul primaverii
Seria traditiilor autentice romanesti de celebrare a innorii timpului in prag de primavara se continua, in aceasta luna, mai exact pe data de 17 martie, cu sarbatoarea cunoscuta in calendarul popular sub denumirea de Alexii. Numele traditiei deriva de la Cuviosul Alexie, sfant care a trait in Imperiul Roman al secolelor IV-V si care, datorita inaltei sale vieti duhovnicesti, a fost supranumit Omul lui Dumnezeu sau Alexie cel Cald. Cunoscut ca sfant facator de minuni pe ape, Cuviosul Alexie este considerat si patronul vietuitoarelor care ierneaza sub pamant, sub pietre, in scorburi, sub scoarta copacilor.
Sfantul Valentin si Dragobetele
Venirea primaverii inseamna redesteptarea la viata si inceperea unui nou ciclu al naturii. Este o renastere generala si un prilej de bucurie. Mai demult, ziua de 14 februarie era numita Ziua Nuntii Pasarilor, oamenii crezand ca in aceasta zi pasarile isi aleg perechea. Este, asadar, o zi inchinata dragostei. La noi ea este legata de Dragobete, Vrajitorul Iubirii, care era serbat la diferite date intre jumatatea lui februarie si sfarsitul lui martie. In multe parti Dragobetele este sarbatorit pe 24 februarie.
Daca Dragobetele este o mostenire pe care o avem de la daci, la romani, tot la inceput de primavara, la mijlocul lui februarie se organizau Serbarile Lupercalia care au condus in timp la Valentine’s Day, sarbatoare ce a cucerit astazi toate continentele.
Boboteaza
La 6 ianuarie, Biserica Ortodoxa praznuieste Botezul Domnului sau Boboteaza, zi care incheie ciclul sarbatorilor de iarna. Sarbatoarea reprezinta botezul in apa Iordanului a Mantuitorului Iisus Hristos de catre Sfantul Ioan Botezatorul. In ajunul si in ziua de Boboteaza, in toate bisericile ortodoxe, cu puterea Duhului Sfant, la rugaciunile arhiereilor si preotilor se sfinteste aghiasma cea mare. Boboteaza mai este cunoscuta sub numele de Epifanie, Teofanie, Aratarea Domnului sau Descoperirea Cuvantului Intrupat.
Sfantul Prooroc Ioan Botezatorul, Inaintemergatorul Domnului
Viata Sfantului Ioan Botezatorul, numit inger in trup sau om ingeresc - datorita asprimii traiului dus in pustie -, este o pilda de smerenie si de sfintenie. Se stie despre Sfantul Ioan Botezatorul ca avea drept imbracaminte o haina din par de camila care la brau era prinsa cu o cingatoare si ca se hranea numai cu lacuste si cu miere din salbaticie. In viziunea Parintelui Nicolae Steinhardt, trasaturile esentiale ale Sfantului Ioan Botezatorul sunt absoluta smerenie, capacitatea de a iubi pe un altul nu numai ca pe sine, ci chiar mai mult decat pe sine, capacitatea de a recunoaste superioritatea altuia si capacitatea de a sterge si anula propriul sine inlocuindu-l cu al altuia. In fiecare an, la 7 ianuarie, Biserica Ortodoxa praznuieste Soborul Sfantului Prooroc Ioan Botezatorul si Inaintemergatorul Domnului.
Sfantul Nicolae, protectorul copiilor
Sfantul Nicolae, praznuit in 6 decembrie, este unul dintre cei mai iubiti sfinti, protectorul copiilor, al celor nevoiasi, al marinarilor si, in general, al tuturor calatorilor. Cu el incepe, de fapt, adevarata poveste a lui Mos Craciun. Sfantul Nicolae s-a nascut in secolul al III-lea, in satul Patara (aflat astazi pe coasta de sud a Turciei), intr-o familie instarita. Parintii, care l-au crescut in iubire pentru Dumnezeu, au murit in timpul unei epidemii, pe cand Sfantul Nicolae era inca destul de tanar. Ghidandu-se dupa cuvintele lui Iisus Hristos, Vinde tot ce ai si imparte banii saracilor, tanarul Nicolae si-a folosit mostenirea pentru a-i ajuta pe cei aflati in nevoie, pe cei bolnavi si suferinzi. Si-a pus viata in slujba lui Dumnezeu si a fost numit Episcop al Myrei (oras situat pe coasta Marii Mediterane, in Turcia de astazi). Vestea despre generozitatea sa, iubirea pentru copii si grija fata de marinari s-a raspandit repede in tinut.
Sfantul Andrei, cel dintai chemat la apostolie
Sfantul Andrei, cel intai chemat la apostolie, praznuit in fiecare an in 30 noiembrie, era fratele lui Simon Petru, care s-a numarat, de asemenea, printre cei 12 apostoli ai Domnului, amandoi fiind fiii pescarului Iona. Erau originari din Betsaida, localitate din provincia Galileea, in nordul Tarii Sfinte. Amandoi au fost pescari, alaturi de tatal lor, si amandoi s-au numarat printre ucenicii Sfantului Ioan Botezatorul, ascultand timp indelungat predicile acestuia din pustiul Iordanului.
Sfantul Andrei a fost martor, alaturi de alti ucenici, la botezul Domnului si la convorbirea dintre Iisus si Ioan Botezatorul, intarindu-se in convingerea ca Acesta era Mesia cel prezis de prooroci. A doua zi dupa botezul Domnului in Iordan, Ioan Botezatorul statea pe tarmul raului cu doi dintre ucenicii lui, Andrei si Ioan (viitorul Apostol si Evanghelist), carora le-a spus din nou: Iata Mielul lui Dumnezeu (Ioan 1,36). Auzind aceasta marturisire, cei doi ucenici au pornit dupa Iisus, din dorinta de a-L cunoaste. Iisus i-a observat si i-a intrebat: Ce cautati? La care ei au zis: Invatatorule, unde locuiesti? Iar El le-a raspuns: Veniti si veti vedea. L-au urmat si au vazut unde locuia si au ramas la El in ziua aceea (Ioan 1, 37-39). Andrei l-a anuntat apoi si pe fratele sau, Simon Petru, ca L-a gasit pe Mesia (Ioan 1,41).
Soborul Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavriil
In Biserica Ortodoxa, ziua de 8 noiembrie a fost stabilita, de catre Sfintii Parinti, ca data de cinstire a Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavriil si, odata cu ei, a tuturor ingerilor. De aceea, aceasta sarbatoare este cunoscuta in calendarul ortodox ca Soborul mai-marilor Arhistrategi (capetenii) Mihail si Gavriil si a tuturor Puterilor ceresti celor fara de trupuri.
Data aleasa pentru praznuirea ingerilor este motivata in plan simbolic: numarul 8 este simbolul vietii vesnice, in timp ce noiembrie este socotita ca fiind a noua luna de la creatie, devenind un simbol al celor noua cete ceresti. Creati de Dumnezeu inainte de lumea vazuta si de om, ingerii sunt numiti duhuri slujitoare, vestitori, fiind mesagerii voii lui Dumnezeu pe pamant. Ingerii isi transmit unii altora propriile ganduri fara sa aiba nevoie de cuvinte. Prin natura lor, ingerii reflecta stralucirea Creatorului. Parintii Bisericii si teologii sustin ca numarul ingerilor ar fi superior celui al tuturor oamenilor care au existat si care vor exista pana la sfarsitul lumii.
Sfantul Dimitrie cel Nou Basarabov, ocrotitorul Bucurestiului
Sfantul Dimitrie cel Nou, praznuit in 27 octombrie, s-a nascut la inceputul veacului al XIII-lea, intr-o familie de tarani din satul Basarabov, la sud de Dunare, sat aflat pe teritoriul Bulgariei de azi. Inca de la o varsta frageda, sfantul a dorit sa dobandeasca o viata virtuoasa, prin post si rugaciune.
Intr-o zi, pe cand ducea animalele la pascut, a calcat pe un cuib acoperit de ierburi si a strivit puisorii care se aflau in el. Profund mahnit, s-a hotarat ca, in semn de pocainta, sa nu-si mai incalte piciorul care strivise cuibul timp de trei ani, fie iarna, fie vara. Mai tarziu, sfantul s-a atasat unei comunitati monastice, apoi s-a retras in padure, unde s-a adapostit intr-o pestera, aproape de raul Lom, aducand, zi si noapte, rugaciunile si lacrimile sale ca ofranda lui Dumnezeu. Cunoscand dinainte ziua mortii sale, s-a intins intre doua lespezi de piatra si si-a dat in pace sufletul lui Dumnezeu.
Luminatia sau Sarbatoarea tuturor sufletelor
La raspantia dintre Brumarel (octombrie) si Brumar (noiembrie), noaptea de 31 octombrie spre 1 noiembrie sta sub semnul luminii. Cu ocazia Luminatiei, asa cum este cunoscuta, in popor, Ziua Mortilor, cimitirele din Ardeal, Banat si Maramures se transforma in oaze de lumina, datorita sutelor de lumanari aprinse in memoria celor trecuti in eternitate. In calendarul catolic, Luminatia se numeste Sarbatoarea tuturor sufletelor. Desi, la origine, este o sarbatoare catolica, occidentala, a fost adoptata si in Transilvania, indiferent de confesiunea religioasa a locuitorilor (ortodocsi, catolici sau protestanti).
Sfanta Cuvioasa Parascheva, ocrotitoarea Moldovei
Biserica Ortodoxa praznuieste, anual, la data de 14 octombrie, pe Cuvioasa Maica Parascheva. La sat se intampla ca Sfanta Parascheva sa fie asimilata cu Sfanta Vineri, paraschevi insemnand, in limba greaca, vineri (ziua in care s-a nascut Cuvioasa Parascheva). Sfanta Parascheva se bucura de o cinstire deosebita mai ales in Moldova, intrucat moastele ei se gasesc, de 350 de ani, la Iasi.
Cuvioasa Parascheva a trait in prima jumatate a veacului al XI-lea. S-a nascut in Epivat (azi Boiados, in Turcia), intr-o familie de oameni cu frica de Dumnezeu. Se spune ca, la varsta de zece ani, a auzit citindu-se intr-o biserica cuvintele Mantuitorului: Oricine voieste sa vina dupa Mine, sa se lepede de sine, sa-si ia crucea sa si sa-Mi urmeze Mie (Marcu 8, 34). Cuvintele acestea au impresionat-o atat de mult, incat si-a impartit toate hainele saracilor.
Pasarea Maiastra
In fauna mitologica romaneasca, Pasarea Maiastra este considerata regina pasarilor, mesagera a zanelor. Ca orice fiinta supranaturala inzestrata cu puteri magice, este destul de scumpa la vedere, frumusetea ei unica si lumina celesta pe care o raspandeste incantand doar privirea celor cu adevarat privilegiati. Despre cantecul ei, care nu rasuna decat in singuratate, se spune ca ar intineri orice ascultator.