In primul rand o sa vorbesc despre mine: am fost un om foarte mic, care abia avea din ce trai, am invatat de la mama mea ca trebuie sa sper mereu, desi foarte des eram trasi in jos. Am invatat sa muncesc de la 16 ani, fiindca ai mei nu aveau bani sa ma tina la liceu, am luptat, am muncit. M-am angajat ospatarita, am reusit sa fac liceul, dar mai ales sa-l ajut si pe fratele meu mai mic sa faca scoala.

Acum pot sa-mi ajut mama, desi am aceeasi meserie, de fapt am avansat un pic, sunt barman, dar ma consider un "om mare", un om care poate reusi foarte multe, sunt mare din punctul asta de vedere, totusi sunt mica din foarte multe puncte de vedere, dar voi lupta pana la capat.
In al doilea rand o sa vorbesc de seful meu, un om care a fost foarte mic, traia cu doi copii intr-o amarata de garsionera, dar are o sotie ambitioasa si a ajuns sus. A facut bani frumosi, si-a facut vile, iar acum isi vinde din ele, fiindca nu a stiut sa-si pretuiasca oamenii care au lucrat pentru ei si a ajuns sa ne umileasca. Asa ca Dumnezeu il intoarce de unde a plecat. Asta nu trebuie sa ne bucure, dar este o lectie de viata. (Raissa Amelie, Foto: Stock.XCHNG)