Duminica, 18 Apr

Ultimele Titluri :
Te afli aici : Romania Mea Parerea mea Primim de la cititori: Cum si cand vor fi rezolvate problemele traficului in Bucuresti?

Primim de la cititori: Cum si cand vor fi rezolvate problemele traficului in Bucuresti?

Email Imprimare

Cititorii nostri ne scriu din nou, sesizandu-ne alte aspecte necorespunzatoare ale traficului rutier din Capitala. Sunt lucruri ramase nerezolvate de decenii, care s-ar putea imbunatati, dar pentru asta e nevoie de o implicare mai puternica a factorului politic si a administratiei locale, a Primariei Generale si a primariilor de sector. Redam mai jos din mesajele cititorilor nostri.

Am rugamintea sa abordati problema haltelor Depoul Bucuresti Triaj, Pajura si Carpati. Desi tronsonul feroviar Bucuresti Nord - Depoul Bucuresti Triaj e considerat modernizat pentru 100 km/h, in continuare trecerile la nivel cu calea ferata din Strada Teodor Neagoe X M300+M700+301Q si Strada Marmurei X M300+M700+301Q sunt cu bariere manuale, podurile pietonale din haltele Grivita, Carpati si Depoul Bucuresti Triaj sunt fara ascensoare, halta Pajura nu are pasaj pietonal, iar haltele Grivita, Carpati, Pajura si Depoul Bucuresti Triaj fie au peroane inguste, fie au peroane cu asfalt degradat si inierbat.
Desi trenurile Regio Bucuresti Urziceni au opriri in halta Depoul Bucuresti Triaj, M700 trece prin spatele haltei mentionate printre vegetatii, halta mentionata fiind o insula in mijlocul caii ferate si calatorii fiind nevoiti sa urce si sa coboare in balarii si sa se expuna pericolelor circuland laolalta cu masinile la trecerea la nivel cu calea ferata de pe Strada Teodor Neagoe. Analog, halta Pajura e o insula in mijlocul caii ferate, calatorii care urca si coboara pe peron fiind nevoiti sa se expuna pericolelor laolalta cu masinile la trecerea la nivel cu calea ferata de pe Strada Marmurei. Avand in vedere ca acum trenurile circula si cu 100 km/h prin haltele mentionate, pe M300+M700, cu atat mai mult pietonii sunt expusi pericolelor la trecerile la nivel cu calea ferata mentionate.
De altfel, orice trecere la nivel cu calea ferata inseamna, pe langa timp pierdut la stop, si pericol dublu pentru pietoni, acestia fiind expusi pericolelor atat din directia traficului feroviar, cat si din directia traficului rutier. Modernizari facute de mantuiala. Sa chemi taxiul, ambulanta, pompierii sau politia in arealul dintre DNCB, M900, M800, 301Q si M300+M700+301Q... conducatorul auto e dependent de traficul feroviar. Unde e eficien╚Ťa in situatii de urgenta, cand interventiile in situatii de urgenta sunt dependente de traficul feroviar? A construi unitati medicale, de pompieri si de politie intr-o capitala in care interventiile in situatii de urgenta in arealul mentionat sunt dependente de traficul feroviar inseamna a aplica principiul formelor fara fond.
Pentru tronsonul feroviar Bucuresti Nord - Carpati exista podul Basarab si podul Constanta, care conecteaza cai rutiere pe teritoriul Capitalei. Pentru M800 exista pasajul Constanta, pasajul Poligrafiei si pasajul Bucuresti-Ploiesti. Numai pentru M300 sunt doar doua treceri la nivel cu calea ferata care duc intr-o retea rutiera incalcita in paienjenisul racordurilor feroviare si nu asigura nici o conexiune rutiera cu reteaua rutiera din prelungirea Strazii Chitila Triaj si a podului Sabareni, cu cea din prelungirea Strazii Modestiei, cu cea din prelungirea Strazii Inovatorilor si cu cea din prelungirea Strazii Copsa Mic─â, triajul fiind o separare brusca intre cartierul Pajura Triaj si cartierul Chitila Triaj, in loc sa aiba subtraversare care sa conecteze cele doua cartiere mentionate. Mai pe larg, nu exista nici un pasaj rutier care sa subtraverseze M300+M700+301Q conectand Soseaua Chitilei cu Calea Giulesti, conducatorii auto fiind nevoiti sa ocoleasca subtraversand M800 si supratraversand tronsonul feroviar Bucuresti Nord - Carpati pentru a trece de pe Soseaua Chitilei pe Calea Giulesti.
Un bun exemplu pentru sectorul 1 e podul Basarab, care are sta╚Ťie STB deasupra caii ferate si cai de acces pietonal la gara omonima. Ideea poate fi extinsa si pentru halta Grivita prin podul Grant, si pentru halta Carpati printr-un pasaj rutier subteran care sa conecteze Strada Inovatorilor si Strada Modestiei cu Strada Copsa Mica, substituind trecerile la nivel cu calea ferata, si pentru halta Pajura printr-un pasaj rutier subteran care sa substituie trecerea la nivel cu calea ferata de pe Strada Marmurei, si pentru halta Depoul Bucuresti Triaj printr-un pasaj rutier subteran care sa substituie trecerea la nivel cu calea ferata de pe Strada Teodor Neagoe, acestea fiind halte "rupte" de retelele STB si Metrorex. Sunt halte lipsite de transport public intermodal.
Zona haltelor Depoul Bucuresti Triaj, Pajura, Carpati si Bucurestii Noi este cea mai subdezvoltata zona din sectorul 1 la capitolul infrastructura rutiera si transport public. Mai zicem ca sectorul 1 e cel mai scump si cel mai cu pretentii sector din capitala, considerandu-l, cumva, perla capitalei, cand siguranta pietonala e sub orice critica, pietonii fiind expusi pericolelor la trecerile la nivel cu calea ferata atat din directia traficului rutier, cat si din directia traficului feroviar, pasajele pietonale supraterane caii ferate sunt lipsite de ascensoare si chiar degradate, zona haltelor Depoul Bucuresti Triaj, Pajura, Carpati si Bucurestii Noi e lipsita de facilitati in materie de pasaje rutiere si transport public, iar interventiile in situatii de urgenta in arealul dintre DNCB, M900, M800, 301Q si M300+M700+301Q sunt dependente de traficul feroviar. La intersectii de cai rutiere, construim pasaje rutiere cu nemiluita, iar in locul trecerilor la nivel cu calea ferata... tragem mata de coada. Pasajele rutiere la intersectii de cai rutiere nu fluidizeaza traficul rutier al Capitalei, ci atrag masini. Parca ar fi o vesnicie pana scapa sectorul 1 de trecerile la nivel cu calea ferata... Cand, Doamne, au de gand autoritatile centrale si locale sa dezvolte infrastructura rutiera si transportul public si in zona haltelor Depoul Bucuresti Triaj, Pajura, Carpati si Bucurestii Noi, construind pasaje rutiere subterane care sa substituie trecerile la nivel cu calea ferata, trecerile la nivel cu racordurile feroviare si podul Sabareni si sa subtraverseze triajul, conectand Soseaua Chitilei cu Calea Giulesti? La anul si la mul╚Ťi ani? Cand vom avea un sector 1 cu retea rutiera independenta de traficul feroviar? Cand vom avea o capitala cu retea rutiera independenta de traficul feroviar?
(Marius Nicholas Diaconescu)

Comentarii (0)


Arata comentarii/Ascunde

Scrie comentariu


busy
 

CONCURS

SCRIE-NE DESPRE ROMANIA TA!

ConcursScrie-ne despre Romania ta! Trimite-ne si fotografiile sau filmele tale cu locuri, oameni, situatii sau intamplari din Romania pe adresa office@daciccool.ro.

Le vom posta si le vom premia pe cele mai bune.

Arata-ne Romania asa cum o vezi tu!

Poti castiga premii constand in produse romanesti oferite de magazinul online DACIC COOL.


 

CONCURS

FII COOL! DACIC COOL!

Descopera Romania asa cum au vazut-o, au simtit-o sau au iubit-o cei care au avut curajul sa ne spuna opiniile si visele lor sau sa ne trimita imaginile si sperantele lor. Descopera Romania prin ochii lor!
Scrie-ne despre o viata frumoasa si sanatoasa intr-o Romanie frumoasa si sanatoasa, scrie-ne despre cum iti doresti sa fie viata ta in tara ta!
Asteptam materialele tale pe adresa office@daciccool.ro.
Le vom premia pe cele mai interesante.
Poti castiga unul dintre cele 10 premii pentru frumusetea si sanatatea ta.