Marti, 31 Mar

Ultimele Titluri :
Te afli aici : Stil de Viata Casa si Gradina Menta, planta cu aroma cea mai proaspata

Menta, planta cu aroma cea mai proaspata

Email Imprimare

Cu totii iubim menta, bine-cunoscuta planta aromata plina de prospetime! Ii cunoastem bine gustul, caci il intalnim intr-o multime de produse destinate improspatarii. Insa menta – izma, cum i se mai spune pe la noi – are multe alte calitati. Genul Mentha apartine familiei Lamiaceae si cuprinde aproximativ 20 de specii si sute de varietati. Numele ei vine de la nimfa Minthe (sau Menthe, Mintha) din mitologia greaca, frumoasa naiada a raului Kokytos. Se spune ca Hades, zeul Infernului si al Lumii Subpamantene, s-a indragostit nebuneste de aceasta nimfa. Tocmai cand naiada era pe cale sa-l seduca pe zeu, Persefona, geloasa lui sotie, a aflat si a transformat-o intr-o planta, pentru ca toata lumea sa o calce in picioare si sa o zdrobeasca. Dupa cum spune Strabon, Persefona "a metamorfozat-o in menta de gradina, careia unii ii spun hedyosmon" (in traducere literala, "dulce mirositoare").

Hades n-a mai putut-o aduce inapoi cu nici un chip pe frumoasa naiada, insa a putut face altceva: i-a daruit un parfum deosebit, pentru a-i putea simti mereu mireasma, pentru a nu o uita niciodata si pentru a fi alaturi de ea atunci cand oamenii o calca in picioare. Dupa cum ne spun cronicarii si poetii din epoca, numele nimfei a fost dat apoi unui munte din sudul Greciei, de langa Pylos, din regiunea Elis, in vestul Peloponesului, la poalele caruia exista un templu al lui Hades - Pluto si un crang al Persefonei - Demeter.
Se pare ca menta provine, intr-adevar, din zona mediteraneana si din Orientul Mijlociu, regiuni in care este cunoscuta de milenii pentru efectele sale benefice. S-au gasit urme de menta in morminte egiptene vechi de peste 3.000 de ani. Grecii antici frecau cu frunze de menta mesele din lemn de pe care mancau la celebrele lor banchete. Un obicei intalnit si la noi, in urma cu doua, trei sute de ani, pe vremea cand grecii deschideau localuri la noi in tara. De altfel, expresia "a freca menta", asociata cu "a trage chiulul, a nu face nimic", vine chiar de aici: baietii mai lenesi din localuri, in loc sa spele vasele, preferau sa frece mesele cu menta, ceea ce reprezenta o munca mult mai usoara si mai placuta. Vechii greci puneau menta si in apa in care faceau baie, pentru stimulare, precum si in unele mancaruri. Tot grecii o foloseau si in rituri funerare, alaturi de mirt si de rozmarin, insa nu doar pentru a acoperi mirosul cadavrelor, ci ca simbol important.
Menta era, de asemenea, unul din ingredientele esentiale ale unei bauturi fermentate din orz, kykeon, pe care grecii o preparau pentru a obtine o anumita stare de spirit in cadrul Misteriilor Eleusine, in care novicilor le erau dezvaluite, de catre initiati, lucruri privitoare la viata de dupa moarte. Evreii din vechime presarau frunze de menta pe pardoseala sinagogilor pentru a improspata aerul. Romanii antici o utilizau pe post de condiment pentru gustari, compoturi de fructe si sosuri, ca stimulent pentru digestie, ca parfum si pentru improspatarea respiratiei. Romanii sunt, de altfel, cei care au raspandit aceasta planta aromatica in intreaga Europa. Calugarii Evului Mediu european pretuiau aceasta planta pentru calitatile sale culinare si medicinale. In secolul al XVIII-lea, ea era folosita ca remediu pentru aproape orice, de la colici pana la muscatura de caine turbat. Cand europenii au descoperit America, au dus cu ei menta, din care faceau infuzii impotriva durerilor de cap, arsurilor stomacale, indigestiilor, balonarilor si insomniilor. Insa ei beau ceaiul de menta si de placere – si nu doar gustul sau bun, ci si pentru ca pentru menta inca nu se plateau taxe! Mexicanii ii spun mentei Yerba Bueno, adica iarba buna.
In multe culturi, menta simboliza ospitalitatea si le era oferita oaspetilor in semn de bun-venit si de prietenie. O poveste din mitologia grecilor ne spune modul in care si-a castigat reputatia de planta a ospitalitatii. Doi straini mergeau printr-un sat. Nimeni nu-i baga in seama, nimeni nu le dadea de mancat si de baut. In sfarsit, un cuplu de batrani, Philemon si Baucis, le-a oferit o masa. Inainte de a se aseza la masa, cei doi batrani au frecat masa din lemn cu frunze de menta, pentru a o curata si a o improspata, chiar daca bucatele erau foarte putine, caci ei erau saraci. Cei doi straini erau insa doi zei deghizati: Zeus si Hermes. Ca recompensa pentru ospitalitatea pe care le-au aratat-o Philemon si Baucis, ei le-au transformat casa modesta intr-un templu. De atunci, menta a devenit simbolul ospitalitatii.
In zilele noastre, menta creste aproape peste tot, din Europa și Asia pana in America si din Africa pana in Australia. Prefera, totusi, solurile si climatele mai umede si nu o vom gasi in zonele in care pamantul este inghetat tot timpul anului. Ii plac cel mai mult locurile partial insorite, in care lumina directa alterneaza cu umbra. Este o planta aromata, perena, cu radacini extinse si cu frunze aranjate in perechi, avand in general forma lanceolata, cu margini zimtate, colorate in nuante diferite, de la verde inchis si verde-gri pana la albastru, violet sau chiar galben pai. Unele soiuri au frunze tarcate.
Florile sale sunt albe, roz sau violet. Are o particularitate interesanta: sectiunea tulpinii sale este patrata, nu rotunda, ca a majoritatii plantelor. Creste tot timpul anului, dar mai abundent in lunile calduroase ale verii. E frumoasa si ca planta decorativa, in ghiveci sau pentru a forma covoare vegetale in gradini. Poate fi cultivata si in interior, cu conditia ca ghiveciul ei sa fie pus in lumina solara directa. Din cauza ca se raspandesc foarte rapid pe suprafete mari, unele specii de menta sunt considerate invazive.
Statele Unite furnizeaza peste 70% din productia mondiala de menta. Cele mai cautate soiuri sunt Mentha spicata (menta obisnuita, numita la noi si iarba creata), Mentha piperita (izma), menta ciocolata, menta ananas, menta mar, menta portocala si menta elvetiana. Menta lamaie, cu aroma de citrice, este cea mai inalta varietate si creste liber pe tot teritoriul Statelor Unite. Unele plante care fac parte din familia mentei, Lamiaceae, fiind inrudite cu ea, nu sunt considerate menta, de exemplu catusnica (Nepeta cataria), numita la noi si iarba matelor, sau voronicul (Marrubium vulgare).
Menta este si gustoasa, si sanatoasa, uleiul esential de menta fiind un ingredient preferat in produsele de ingrijire sau medicinale destinate improspatarii, care de altfel se si numesc "mentolate": pasta de dinti, gel de dus, spray-uri si drajeuri pentru respiratie proaspata (clasicele mentosane de la noi), dulciuri, guma de mestecat, spray-uri nazale, produse de aromaterapie etc. E utilizata, de sute de ani, ca ingredient in bucatarie, proaspata sau uscata, pentru aroma sa si pentru faptul ca inlesneste digestia, deoarece stimuleaza glandele salivare si glandele care secreta enzime digestive: de exemplu, se pun lastari in apa pentru gatit sau se incorporeaza frunze taiate marunt in anumite mancaruri. Frunzele sale, proaspete sau uscate, pot fi puse in salate, in bauturi (de exemplu in lichioruri) sau pot fi consumate ca infuzie. De asemenea, menta folosita in scopuri medicinale, caci are proprietati deosebite, mai ales actiune antibacteriala.
Initial, era consumata pentru a atenua durerile de stomac si de piept, insa astazi este considerata cea mai eficienta planta pentru tratarea unui mare numar de afectiuni, de la indigestie pana la arsuri stomacale si de la raceala pana la respiratie urat mirositoare. Mai mult, ea ne racoreste pielea, ajutand la vindecarea unor arsuri usoare si a unor iritatii ale pielii, gratie proprietatilor sale antiinflamatoare. De asemenea, poate atenua durerile de cap si migrenele, datorita faptului ca scade temperatura corpului, si poate desfunda caile respiratorii (nas, gat, bronhii, plamani), datorita aromei sale puternice. Odinioara, frunzele uscate de menta erau folosite si pentru albirea dintilor, precum si ca repelent pentru insecte.
Menta stimuleaza apetitul si curata palatul bucal si calmeaza stomacul in indigestii si inflamatii – o cana cu infuzie de menta poate face minuni pentru un stomac deranjat. Atenueaza greata, calmeaza iritatiile care cauzeaza tusea cronica – de aceea o intalnim in multe balsamuri si unguente. Fiind un stimulant natural, ne "incarca bateriile" si ne stimuleaza activitatea cerebrala, scapandu-ne chiar si de depresii, surmenaj si oboseala. In plus, uleiul de menta este antiseptic si are efect antipruritic, iar sucul de menta e foarte eficient la nivel cutanat, curatand pielea, facand-o mai catifelata si atenuand unele mici infectii si mancarimi locale.
In zilele noastre, se stie ca menta isi datoreaza aroma mentolului, un ulei esential prezent in frunzele sale. Ea contine multe vitamine si minerale care ne mentin si ne intaresc sanatatea. E foarte bogata in vitaminele A si C, contine cantitati mai mici de vitamina B2 si minerale precum zinc, cupru, calciu si magneziu. Chiar si cand e consumata in cantitati mici, nutrienti pe care ii primim din menta sunt benefici si au efecte care nu trebuie subestimate. Pe langa toate acestea, menta ne ajuta sa pierdem in greutate intr-un mod sanatos. Stimuleaza enzimele digestive, care absorb nutrientii din alimente si consuma grasimile, transformandu-le in energie. De aceea, o dieta care contine menta ne va ajuta sa slabim mai usor!
Datorita aromei sale unice si proprietatilor sale exceptionale, menta detine un loc cu totul special printre ingredientele cosmetice. La noi, sub brandul Herbagen exista mai multe produse de ingrijire pe baza de menta. Crema de fata si de maini Mint Leaves creste tonusul epidermei, relaxeaza muschii si stimuleaza circulatia periferica. Gelul de dus Mint Leaves, cu ulei esential de Mentha spicata, ne ajuta sa ne relaxam. Uleiul de masaj revitalizant Herbagen, care contine ulei de menta, ulei de geranium, de portocal si de grepfrut, atenueaza durerile musculare, oboseala si durerile de cap. Masca gomaj cu samburi de struguri si uleiuri esentiale de menta si de lavanda, potrivita pentru toate tipurile de ten, curata si lumineaza pielea fetei.


Comentarii (0)


Arata comentarii/Ascunde

Scrie comentariu


busy
 

CONCURS

SCRIE-NE DESPRE ROMANIA TA!

ConcursScrie-ne despre Romania ta! Trimite-ne si fotografiile sau filmele tale cu locuri, oameni, situatii sau intamplari din Romania pe adresa office@daciccool.ro.

Le vom posta si le vom premia pe cele mai bune.

Arata-ne Romania asa cum o vezi tu!

Poti castiga premii constand in produse romanesti oferite de magazinul online DACIC COOL.


 

CONCURS

FII COOL! DACIC COOL!

Descopera Romania asa cum au vazut-o, au simtit-o sau au iubit-o cei care au avut curajul sa ne spuna opiniile si visele lor sau sa ne trimita imaginile si sperantele lor. Descopera Romania prin ochii lor!
Scrie-ne despre o viata frumoasa si sanatoasa intr-o Romanie frumoasa si sanatoasa, scrie-ne despre cum iti doresti sa fie viata ta in tara ta!
Asteptam materialele tale pe adresa office@daciccool.ro.
Le vom premia pe cele mai interesante.
Poti castiga unul dintre cele 10 premii pentru frumusetea si sanatatea ta.