Pe data de 1 februarie, in Biserica Ortodoxa, se face pomenirea Sfantului Mucenic Trifon. Acest sfant era cunoscut in popor drept cel care pazeste livezile de omizi si de lacuste. In vechime, viticultorii si pomicultorii tineau post in aceasta zi si chemau preotul sa le stropeasca cu agheasma livezile si via. Sfantul Trifon s-a nascut in satul Lampsac, din provincia Frigia, la sfarsitul secolului al III-lea, regiune care astazi apartine Turciei. Dumnezeu i-a daruit din copilarie darul vindecarii bolnavilor si putere asupra demonilor.

Obisnuim sa spunem despre coliva ca este singurul desert care ne-a ramas de la daci. Probabil ca dacii fierbeau cereale (grau, secara, orz) pe care le serveau cu miere deasupra. Insa despre coliva - pregatita dupa ritualul crestin - avem alte informatii: a fost daruita oamenilor de insusi Dumnezeu. Nu este un lucru tocmai neobisnuit ca, in manuscrisele medievale, sa gasesti si instructiuni pentru gatit. Totusi, nu te-ai astepta sa dai peste asa ceva tocmai in cartile liturgice din Evul Mediu. O carte religioasa bizantina (cca 1375-1400), care contine o sumedenie de invataturi pentru obiceiurile ce trebuie respectate in sambetele si duminicile din timpul Postului Pastelui, contine o reteta cu totul speciala: nu doar ca vorbim despre o reteta vegetariana, ci vorbim si despre o reteta despre care se spune ca a fost revelata de catre Cel de Sus.

Exista printre sfintii crestini unul care este considerat patronul albinelor, al apicultorilor si al fabricantilor de lumanari din ceara. Este vorba de Sfantul Ambrozie, una din cele mai importante figuri bisericesti ale secolului al IV-lea, cel care l-a influentat pe Sfantul Augustin sa se converteasca la crestinism. Acest sfant este celebrat in data de 7 decembrie atat de Biserica Catolica, cat si de Biserica Ortodoxa, care il numeste Cuvios Parinte, episcop al Mediolanului (Milano). El este, de asemenea, patronul animalelor domestice, al Milanului, al invatarii si al elevilor. Cu toate ca s-a nascut intr-o familie romana de vaza, cultul sau s-a raspandit abia in secolul al XI-lea, fiind mentionat in calendare abia din secolul al XII-lea.

Pogorarea Sfantului Duh este, impreuna cu sarbatoarea Pastelui, cea mai veche sarbatoare crestina. Amplitudinea ei se datoreaza si Mosilor de vara, sarbatoare care precede Duminica Rusaliilor. Cu aceasta sarbatoare se incheie perioada sarbatorilor pascale. Suprapunandu-se peste sarbatoarea populara a Rusaliilor, este foarte dificila diferentierea obiceiurilor si practicilor crestine de cele precrestine. De aceea, in cultura si traditia romaneasca exista trei tipuri de obiceiuri si practici populare de Rusalii: arhaice, precrestine si agrare.

Duminica Floriilor marcheaza momentul intrarii Mantuitorului Iisus Hristos in Ierusalim, cu o saptamana inainte de Inviere, fiind precedata de Sambata invierii lui Lazar. Sarbatoarea ce dateaza din secolul apostolic aminteste de ziua in care Domnul nostru Iisus Hristos a intrat in Ierusalim, pe manzul asinei, inconjurat de cei doisprezece Apostoli. Recunoscandu-L ca fiind adevaratul Mantuitor, multimea L-a intampinat cu ramuri de finic si cantari de bucurie. Din punct de vedere liturgic, Duminica Floriilor marcheaza inceputul Saptamanii Patimilor, cand, in fiecare seara, in bisericile ortodoxe se oficiaza Deniile - slujbe prin care credinciosii il petrec pe Iisus Hristos pe drumul Crucii, pana la moarte si Inviere.

In fiecare an, pe 30 ianuarie, Biserica Ortodoxa Romana ii sarbatoreste pe Sfintii Parinti Vasile cel Mare, Grigorie Teologul si Ioan Gura de Aur, adevarati ctitori ai Ortodoxiei, considerati cei mai mari invatatori ai Bisericii din toata istoria crestinatatii. Pentru ca, pe langa darul talcuirii Sfintelor Scripturi, Sfintii Vasile cel Mare (1 ianuarie), Grigorie Teologul (25 ianuarie) si Ioan Gura de Aur (13 noiembrie) s-au invrednicit si de inalta treapta a arhieriei, ei sunt cunoscuti sub numele de Sfintii Trei Ierarhi. Cei trei Parinti ai Bisericii Ortodoxe au trait aproximativ in aceeasi perioada, in secolul al IV-lea. Erau oameni cu inalta stiinta de carte, cunoscand nu numai adancurile invataturii lui Dumnezeu din Sfintele Scripturi, ci pretuind, de asemenea, stiinta si filosofia clasica din vremea lor.

Sfantul Antonie cel Mare, praznuit de Biserica Ortodoxa pe 17 ianuarie si supranumit parintele monahilor, este considerat intemeietorul vietii calugaresti, alaturi de Sfantul Pahomie cel Mare. Viata Sfantului Antonie a fost povestita de sfantul Atanasie cel Mare (298-373), arhiepiscop de Alexandria, in cartea Vita Antonii (Viata lui Antonie), scrisa intre anii 357 si 359, la putin timp dupa mutarea la Domnul a cuviosului parinte. Asa cum se povesteste in carte, Sfantul Antonie cel Mare s-a nascut in satul Coma din Egiptul de Mijloc, in anul 251, intr-o familie de crestini instariti. Contemporanii sai il descriu ca pe un om blajin, delicat. La varsta de 20 de ani, Sfantul Antonie ramane orfan de ambii parinti. Intrebandu-se care este misiunea lui in viata, Sfantul a luat aminte la cuvantul Evangheliei, in care Mantuitorul zice: Daca voiesti sa fii desavarsit, du-te, vinde averea ta, da-o saracilor si vei avea comoara in cer; dupa aceea, vino si urmeaza-Mi. (Matei 19, 21). Astfel, dupa ce si-a impartit averea saracilor si a lasat-o pe sora lui in grija unei comunitati de fecioare, Sfantul Antonie s-a retras in singuratate. Ducea un trai aspru, petrecandu-si noptile in rugaciune si mancand doar dupa apus, o data la doua zile, paine si apa.

Sfantul Mare Mucenic Mina, sarbatorit de Biserica Ortodoxa pe 11 noiembrie, a trait in timpul domniei Imparatului Diocletian (284-305), cunoscut mai ales pentru persecutiile impotriva crestinilor. Sfantul Mina era de neam egiptean, provenind dintr-o familie de crestini. Ajungand la varsta maturitatii, s-a inrolat in armata, fiind trimis ca ostas in Asia Mica, in provincia Frigia, intr-un oras in care predominau paganii. In acea vreme, Imparatul Diocletian daduse un edict de prigonire a crestinilor din intreg Imperiul Roman. Crestinii din armata erau obligati sa aleaga: fie se lepadau de credinta lor si aduceau jertfe zeilor romani, fie paraseau serviciul militar.

In fiecare an, pe 1 noiembrie, Biserica Ortodoxa ii cinsteste pe Sfintii Doctori fara de arginti Cosma si Damian, considerati patronii medicinei si farmaciei si ocrotitorii medicilor, chirurgilor si farmacistilor. Despre Sfintii Cosma si Damian se stie ca au trait in secolul al IV-lea si ca erau frati, fiind originari din Cilicia (pe teritoriul Turciei de astazi). Tatal lor era pagan, insa mama, Sfanta Teodotia, era crestina. De la mama lor, Cosma si Damian au deprins dragostea pentru invatatura crestina si iubirea fata de semeni. Sfanta Teodotia le-a asigurat fiilor ei o educatie aleasa, cei doi frati devenind medici. Ajunsi la varsta maturitatii, Cosma si Damian au continuat sa duca o viata curata si bineplacuta lui Dumnezeu, primind in dar de la Dumnezeu harul vindecarii trupurilor si sufletelor bolnave, prin puterea rugaciunii. 

Anual, pe 26 octombrie, Biserica Ortodoxa il cinsteste pe Sfantul Mare Mucenic Dimitrie, Izvoratorul de Mir si mare facator de minuni. Sfantul Mare Mucenic Dimitrie a fost un sfant militar din secolul al III-lea, care a trait in timpul domniei imparatilor Diocletian si Maximian (284-305). Despre Sfantul Dimitrie se stie ca era fiul guvernatorului cetatii Tesalonic (azi orasul grecesc Salonic) si ca a fost botezat in taina de parintii sai, de frica prigoanei impotriva crestinilor. De mic, Dimitrie a crescut in spiritul iubirii crestine, ajutandu-i pe cei saraci. Astfel, odata cu trecerea anilor, Dimitrie a ajuns sa fie admirat si apreciat nu doar pentru nobletea si frumusetea lui exterioara, ci si pentru intelepciunea si bunatatea sa. 

Anual, pe 27 iulie, Biserica Ortodoxa Romana il praznuieste pe Sfantul Mare Mucenic si Tamaduitor Pantelimon, doctor fara de arginti, asemenea Sfintilor Mucenici Cosma si Damian. Considerat patronul spiritual al medicilor, Sfantul Pantelimon este unul dintre cei mai cunoscuti si mai iubiti sfinti ai Bisericii. Sfantul Pantelimon s-a nascut in jurul anului 284, la Nicomidia (oras din Asia Mica, aproape de Constantinopol si de Niceea), intr-o familie instarita. La nastere, a primit numele Pantoleon, adica cel in toate puternic ca un leu.
Tatal sau, Eustorgios, era pagan, in timp ce mama sa, Euvula, era crestina. Pana la moartea mamei, viitorul martir a crescut in spiritul crestin, insa dupa aceea, tatal sau l-a trimis la o scoala pagana, iar Pantoleon a inceput sa fie atras mai mult de filosofie. A studiat apoi medicina cu Eufrosinos, un doctor reputat in epoca, intrecandu-i repede pe ceilalti studenti. Era bun orator, modest, frumos la chip si era indragit de toti cei care il cunosteau. Datorita calitatilor sale, faima i s-a raspandit in cetatea Nicomidiei, ajungand pana la urechile Imparatului Maximian, care dorea sa-l numeasca pe Pantoleon medic la curte.

In 20 iunie 1992, la hotararea Sfantului Sinod al Bisericii ortodoxe romane, Voievodul Stefan cel Mare a fost trecut in randul sfintilor. Astfel, anual, pe 2 iulie, Biserica ortodoxa romana il praznuieste pe Sfantul Voievod Stefan cel Mare, domnitor al Moldovei intre 1457 si 1504, cunoscut ca aparator al crestinatatii. Domnitorul Stefan cel Mare, pe care poporul il numeste, de sute de ani incoace, cel cinstit, cel bun si cel sfant, cantandu-i, in balade, Stefan Voda, domn cel mare, seaman pe lume nu are, decat numai mandrul soare, s-a nascut in familia Musatinilor, una dintre cele mai importante dinastii din Moldova. Stefan al III-lea este fiul lui Bogdan al II-lea (domn al Moldovei intre 1449 si 1451) si al Doamnei Oltea. Bunicul sau dupa tata este Alexandru cel Bun (domn al Moldovei intre 1400 si 1432).

La patruzeci de zile de la Inviere, in joia din saptamana a sasea dupa Pasti, crestinii ortodocsi praznuiesc Inaltarea Mantuitorului Iisus Hristos la Cer, de pe Muntele Maslinilor. In Biserica Ortodoxa Romana, sarbatoarea Inaltarii Domnului, unul dintre cele douasprezece mari Praznice Imparatesti, este si ziua dedicata pomenirii Eroilor neamului. Acum, crestinii se saluta cu formula Hristos s-a inaltat!/Adevarat s-a inaltat!
Momentul Inaltarii Mantuitorului la Cer, de pe Muntele Maslinilor (situat la est de Ierusalim), din mijlocul Apostolilor, este prezentat in Sfanta Evanghelie dupa Luca (24, 36-53): Si pe cand vorbeau ei acestea, El a stat in mijlocul lor si le-a zis: Pace voua. Iar ei, inspaimantandu-se si infricosandu-se, credeau ca vad duh. Si Iisus le-a zis: De ce sunteti tulburati si pentru ce se ridica astfel de ganduri in inima voastra? Vedeti mainile Mele si picioarele Mele, ca Eu Insumi sunt; pipaiti-Ma si vedeti, ca duhul nu are carne si oase, precum Ma vedeti pe Mine ca am. Si zicand acestea, le-a aratat mainile si picioarele Sale. Iar ei inca necrezand de bucurie si minunandu-se, El le-a zis: Aveti aici ceva de mancare? Iar ei i-au dat o bucata de peste fript si dintr-un fagure de miere. Si luand, a mancat inaintea lor. Si le-a zis: Acestea sunt cuvintele pe care le-am grait catre voi fiind inca impreuna cu voi, ca trebuie sa se implineasca toate cele scrise despre Mine in Legea lui Moise, in prooroci si in psalmi. Atunci le-a deschis mintea ca sa priceapa Scripturile. Si le-a spus ca asa este scris si asa trebuie sa patimeasca Hristos si asa sa invieze din morti a treia zi. Si sa se propovaduiasca in numele Sau pocainta spre iertarea pacatelor la toate neamurile, incepand de la Ierusalim. Voi sunteti martorii acestora. Si iata, Eu trimit peste voi fagaduinta Tatalui Meu; voi insa sedeti in cetate, pana ce va veti imbraca cu putere de sus. Si i-a dus afara pana spre Betania si, ridicandu-Si mainile, i-a binecuvantat. Si pe cand ii binecuvanta, S-a despartit de ei si S-a inaltat la cer. Iar ei, inchinandu-se Lui, s-au intors in Ierusalim cu bucurie mare. Si erau in toata vremea in templu, laudand si binecuvantand pe Dumnezeu. Amin.

In fiecare an, pe 12 decembrie, Biserica Ortodoxa il praznuieste pe Sfantul Ierarh Spiridon, grabnic facator de minuni si tamaduitor al celor bolnavi. Despre Sfantul Spiridon se stie ca s-a nascut in Cipru, in anul 270 d.Hr., intr-o familie saraca. In tinerete, a fost pastor. Dupa moartea sotiei sale, si-a dedicat viata bisericii si a fost numit episcop de Trimitunda. In aceasta calitate, a participat la Primul Sinod Ecumenic, din anul 325, de la Niceea (Asia Mica). Sfantul Spiridon a reusit atunci sa converteasca la ortodoxie un filosof arian si a vorbit multimii despre unitatea Sfintei Treimi, luand ca exemplu o caramida facuta din apa, pamant si foc. Dupa ce a facut semnul Sfintei Cruci, focul s-a ridicat din caramida, apa a cazut pe pamant, iar pamantul din ea a ramas in mana Sfantului. Astfel, prin cele trei elemente distincte (pamant, foc si apa), Sfantul Spiridon a descoperit diversitatea, iar prin totul unitar - caramida, a descoperit unitatea Sfintei Treimi. Plecand de la aceasta minune, Sfantul Spiridon este considerat si patronul olarilor.

In fiecare an, pe 21 noiembrie, crestinii ortodocsi sarbatoresc Intrarea in Biserica a Maicii Domnului, cunoscuta in popor si sub numele de Vovidenia sau Ovedenia. In aceasta zi ne amintim ca, la varsta de trei ani, Sfanta Fecioara Maria a fost adusa de parintii ei, Sfintii Ioachim si Ana, la Templu, unde a fost intampinata de marele preot Zaharia, tatal Sfantului Ioan Botezatorul.
Sfanta Fecioara Maria, despre care cantarile bisericesti vorbesc ca despre cea imbracata cu credinta si cu intelepciune si cu neintinata feciorie, careia mai marele Gavriil i-a adus din ceruri inchinaciune, a ramas la templu pana la varsta de 15 ani, fiind primita in cea mai sfanta incapere din acest loc, Sfanta Sfintelor. Dandu-si seama ca tine in brate un copil cu totul deosebit, Arhiereul Zaharia a dus-o pe Sfanta Fecioara in Sfanta Sfintelor si a inchinat-o lui Dumnezeu. Se sugereaza astfel cine avea sa fie prunca Maria, ca ea urma sa devina Maica lui Dumnezeu si Maica intregului neam omenesc.

Era in anul 1714. Constantin Brancoveanu domnea in Tara Romaneasca de peste un sfert de veac, fiind domn intelept si iubit. Patru feciori mandri - Constantin, Stefan, Radu si Matei - ii impodobeau casa si ii inveseleau batranetile. Indepartat de la domnie, Constantin Brancoveanu a suferit moarte de martir impreuna cu fiii sai si sfetnicul Ianache Vacarescu, la Constantinopol, aparand si marturisind cu pretul vietii lor credinta ortodoxa. Din 1992, Biserica Ortodoxa Romana ii cinsteste pe Sfintii Martiri Brancoveni in fiecare an, la 16 august.
Constantin Brancoveanu isi incepuse domnia in anul 1688, sub semnul aparitiei asa-numitei Biblii de la Bucuresti, prima traducere integrala a Bibliei in limba romana. Era o epoca de rascruce, marcata de lupta pentru suprematie dintre apusul si rasaritul Europei. Timp de 25 de ani, Constantin Brancoveanu a fost un mare protector al culturii si al artei romanesti. A ridicat, innoit si inzestrat numeroase biserici si manastiri, nu numai din Tara Romaneasca, ci si din sanul celorlalte Biserici Ortodoxe surori, care treceau prin clipe de grea incercare. Marturie stau pana in ziua de astazi lacase de cult precum Manastirea Hurezi, Manastirea Brancoveanu-Sambata de Sus, Manastirea Brancoveni sau Biserica Sfantul Gheorghe Nou din Bucuresti. Secondat de Mitropolitul Antim Ivireanul, si-a asumat, de asemenea, rolul de protector al tiparului si scolilor din Muntenia, dar si din Transilvania. A infiintat la Bucuresti o noua Academie Domneasca, prin transformarea scolii Sfantul Sava in colegiu public pentru pamanteni si straini, cu o programa asemanatoare institutiilor de grad superior, si s-a numarat printre donatorii care au sprijinit deschiderea scolii romanesti din Scheii Brasovului.

In calendarul ortodox, ziua de 22 iulie marcheaza data de cinstire a Sfintei Mironosite intocmai cu Apostolii Maria Magdalena, cea dintai dintre mironositele si purtatoarele de mir si primul martor al Invierii Domnului. Sfanta Maria Magdalena era originara din Galileea de Sus, din tinutul Magdala, de unde si numele ei, Magdalena. Este una dintre cele mai indragite sfinte, considerata imaginea cea mai miscatoare cu putinta a caintei, tocmai datorita extremelor din viata ei, dominate de trecerea de la pacat la sfintenie.

Biserica Ortodoxa praznuieste la data de 24 iunie Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul. Numit om ingeresc sau inger in trup, datorita puterii sale de nevointa si de asceza in pustie, cel ce L-a botezat pe Iisus Hristos in raul Iordan ofera tuturor crestinilor o pilda de smerenie absoluta si un model de comportament uman.
Sfantul Ioan Botezatorul s-a nascut in satul Ein-Kerem (langa Ierusalim), in familia preotului Zaharia. Mama sa, Elisabeta, verisoara Mariei, Maica Domnului, era descendenta a semintiei lui Aaron. Nasterea proorocului Ioan a avut loc cu sase luni inaintea nasterii lui Iisus Hristos si i-a fost vestita lui Zaharia de catre Arhanghelul Gavriil, in timp ce acesta slujea in templu. Pentru ca nu a dat crezare spuselor ingerului (Zaharia si Elisabeta ajunsesera deja la o varsta inaintata si nu aveau copii), Zaharia a ramas mut pana ce  fiul sau a primit numele Ioan, care se talmaceste ca Dumnezeu s-a milostivit (din numele iudaic Iohanan, prescurtare pentru Iehohanan).