Pe 9 martie, ortodocsii cinstesc memoria celor 40 de Sfinti Mucenici din Sevastia. In memoria lor se pregatesc acum mucenici, colaci in forma de opt unsi cu miere si presarati cu nuci pisate. In alte zone, colacii sunt scufundati intr-un sirop cu zahar, scortisoara si miere. De asemenea, exista obiceiul de a bea patruzeci de pahare pline cu vin. Cel care nu dorea sa bea, macar era stropit cu vin. Oamenii credeau ca vinul baut in aceasta zi se transforma in sange, dand astfel mai multa putere. Va prezentam in continuare reteta de Mucenici moldovenesti.

Ati auzit vreodata de mursa? Acea bautura dulce, pe care dacii, zice-se, o faceau cu miere si plante aromatice, iar mai incoace incepuse a se face cu zahar si cu... condimente exotice? Trebuie spus ca mursa nu este totuna cu miedul, ce se face tot din miere, dar se pune la fermentat... La Glimboca, sat bogat in traditii culinare, Uica Mihai a cules si mi-a trimis - sa va spun si voua - reteta de Tarhana cu mursa.

Reteta de papusi de dragavei am primit-o de la una dintre maicutele ce roboteau la cuhnia Manastirii Brancoveni, din Olt. Cu aproape patru secole si jumatate in urma, aici, Jupanita Celea, bunica lui Matei Basarab, inalta o biserica din lemn, pe care nepotul sau, Voda, a transformat-o intr-o manastire fortificata (loc de rugaciune si bastion de aparare). Cat despre papusile de dragavei de la Brancoveni, ele nu sunt musai mancare manastireasca. Asta mancau primavara taranii olteni, cand se-ntorceau de la muncile campului...

In cadrul proiectului 50 de saptamani in bucatariile lumii a fost prezentata reteta italiana Filetto con fegatini. Reteta a fost oferita si preparata de Bellini Tineretului si poate fi degustata zilnic la restaurantul cu specific italian din Bulevardul Gheorghe Sincai, nr. 2-4, Sector 4, Bucuresti. In luna februarie a fost promovata bucataria italiana, iar restaurantul partener al proiectului a fost Bellini Tineretului.

Paducelul, foarte cunoscut la noi in toate judetele tarii, din zona de campie pana in cea de deal si de munte, se origineaza in regiunea temperata din estul si centrul Europei, fiind insa intalnit si in Asia de Sud-Vest pana in Afganistan, dar si pe continentul american sau in nordul Africii. Numele provine de la latinescul, Peducellus, fiind cunoscut insa si sub numele de gherghin, gherghinar, merisor tepos, funigel sau furnicel. Grecii l-au numit Crataegus Oxyacantha, pentru forta si rezistenta lui, dar denumirea actuala pentru gherghinul comun este Crataegus monogyna, iar o specie adusa din China, gherghinul chinezesc, poarta numele Crataegus pinnatifida.
Calitatile deosebite ale paducelului au fost apreciate deja din preistorie, cantitati importante de seminte de paducel fiind descoperite in locuinte din epoca pietrei. Apoi Dioscoride avea sa scrie, acum doua mii de ani, despre proprietatile lui medicale. Dar paducelul reprezenta mai mult decat un medicament. El era considerat un simbol al rodniciei si al sperantei.

Ziua de marti, numita si Martea Incuiata, este ziua in care se respecta aceleasi interdictii ca si in saptamana precedenta de post. Femeile nu au voie sa coasa sau sa teasa pentru a nu fi pedepsite de Caii lui Santoader. De asemenea, gospodarii nu lucreaza pe camp, ca sa nu se constipe vitele. Pentru aceasta zi, va propunem o reteta de Supa de praz.

Dupa o saptamana bogata in evenimente si cu pericole la tot pasul, urmeaza o perioada mult mai calma in care viata reintra pe fagasul ei normal. Ritmul vietii romanului se scurge, invariabil, in limitele unor norme aparute cu foarte mult timp in urma, norme care se succed in functie de anumite momente cheie, stabilite cu precizie in cadrul diferitelor calendare. Reteta de astazi am aflat-o in chiar inima tarii cepelor, la Spataru, in judetul Buzau.

In cadrul proiectului 50 de saptamani in bucatariile lumii a fost prezentata reteta italiana Involtini di pollo a la romana. Reteta a fost oferita si preparata de Bellini Tineretului si poate fi degustata zilnic la restaurantul cu specific italian din Bulevardul Gheorghe Sincai, nr. 2-4, Sector 4, Bucuresti. In luna februarie este promovata bucataria italiana, iar restaurantul partener al proiectului este Bellini Tineretului.

E astazi Joia Iepelor, cand alte interdictii din Saptamana Mare a Postului Pastilor trebuie respectate... Nu se folosesc obiecte ascutite, fiind pericol de intepaturi atat pentru animale, cat si pentru oameni. Acum se coc in cuptor turte si se ung cu unt, iar copiii sunt trimisi sa le lase in apropierea unui musuroi de furnici. Aceasta ofranda alimentara ar trebui ca sa le ajunga furnicilor un an intreg, ca sa nu se mai atinga de recoltele oamenilor. Cateodata, in loc de turta de faina de grau se facea malainic sau turta de malai, ca in aceasta reteta culeasa din satul giurgiuvean Hotarele.

Astazi este Miercurea Stramba, zi in care sunt pedepsiti toti cei care muncesc la camp. Ei sunt pociti, adica li se stramba gura si nu mai pot reveni la infatisarea normala decat daca in anul urmator va tine aceasta miercure cum se cuvine. Fiindca-i zi importanta in desfasurarea postului cel mare al Pastilor, va propunem o reteta calugareasca, aflata la Manastirea Dintr-un Lemn din judetul Valcea.

Martea Trasnetelor este o zi deosebit de periculoasa. Mai este numita si Martea Santoaderului, pentru ca incepand de atunci, timp de 9 zile, se tin Caii lui Santoder, divinitati malefice despre care se spune ca sunt pe jumatate oameni si pe jumatate cai si care ii pedepsesc pe cei care nu tin sarbatoarea. Rolul lor este de a purifica timpul si spatiul. Se spune ca acela care va purta haine tesute ori cusute in Martea Santoaderului, va fi traznit. La fel, acela care va lucra la camp. Pentru a contracara pericolele acesei zile, se prepara fiertura de urzici, despre care se spune ca intareste organismul. Din urzici se pregateste si reteta de azi.

Toate activitatile desfasurate in Lunea Curata au ca scop curatirea. Se spala foarte bine toate vasele si ustensilele cu care s-au preparat pana atunci mancaruri de dulce. Nu scapa din aceasta curatenie generala nici un obiect din bucatarie, ca nu cumva sa spurce dupa aceea mancarea. Pentru aceasta zi va propunem reteta Borsului de cartofi.

In Duminica Lasatului de Sec de Branza se asaza pe mese bucate din belsug, ca si cum ai manca pentru mai multe zile la un loc. Dupa petrecere, fiecare gospodar mananca un ou, cat se poate de repede, ca sa fie la fel de sanatos si de puternic, ca un ou, si pentru ca Postul sa treaca foarte repede si sa fie usor. Important este ca fiecare sa isi ceara iertare de la vecini sau de la rude, fiind esential sa se intre in Post in impacare si in liniste. Din retetarul Lasatului de Sec de Branza am ales pentru astazi Prajitura fiarta in lapte, asa cu se face la Varadia de Mures.

Nu a mai ramas decat o zi din aceasta Saptamana a Branzei ce precede Postul Pastilor, dupa care vom glisa incet catre o bucatarie eminamente vegetala. Inainte de a va prezenta reteta acestei zile, sa vorbim putin despre Paserile ceriului... Acelea care, dupa traditie, sunt hranite cu ultimele ramasite ale bucatelor de frupt de prin dulapuri, pivnite si camari. Acestea se pun pe un servet curat si se asaza spre Rasarit, chemand pasarile si menind astfel: Paserile cerului! Eu va dau voua hrana din masa mea, cu care sa fiti indestulate si de la holdele mele oprite!. Astfel, bucatele anului ce va veni (prin bucate intelegandu-se acum mai ales granele, ce au fost deja semanate la camp) nu vor fi atacate de vrabii si de alt pasaret nemigrator, iar recolta viitoare va fi indestulatoare. Reteta acestei zile am aflat-o la Sita Buzaului, in judetul Covasna, si se numeste: Cartofi la cuptor, cu branza si smantana.

Parintele Dionisie, seful cuhniilor de la Manastirea Caldarusani, imi marturisea cu un deceniu in urma ca niciodata nu i-a fost teama ca nu va avea ingredientele necesare in camara. Si asta pentru ca simpla rugaciune era de ajuns pentru a completa ceea ce lipsea. Imi spunea parintele ca daca n-avea zahar, sau orez, ori ceapa, bulion, atunci staretul manastirii il indemna: Roaga-te, parinte Dionis, si vei primi ce-ti lipseste. Si numai ce termina rugaciunea, ca intra in curte un binecredincios care-i aducea, ca danie pentru cuhnie, taman ceea ce-i trebuia. De la parintele Dionisie citire, eu va aduc... Reteta de bors manastiresc. De post, cu variatia lui pentru Saptamana Alba.

In cadrul proiectului 50 de saptamani in bucatariile lumii a fost prezentata reteta italiana Tagliatelle con vitelo. Reteta a fost oferita si preparata de Bellini Tineretului si poate fi degustata zilnic la restaurantul cu specific italian din Bulevardul Gheorghe Sincai, nr. 2-4, Sector 4, Bucuresti. In luna februarie este promovata bucataria italiana, iar restaurantul partener al proiectului este Bellini Tineretului.

In inima Baraganului, iarna, ca si vara, graul tine loc de orice alta cereala. Nu-i de mirare, deci, ca-n vremurile de demult - cateodata si astazi - umplutura de sarmale se facea cu grau - si nu cu orez, cum tot cu grau erau umplute si legumele, dupa cum se va vedea in aceasta reteta culeasa cu vreo doua decenii in urma din Stelnica ialomiteana. Trecand din bucatarie in cult si din ritual din nou pe masa fiecaruia, graul - mai cu seama acum, in pragul postului cel mare - poarta daltuit, dupa credinta taranului roman - chipul lui Hristos pe fiecare bob. Dar sa trecem la reteta zilei: Legume umplute cu grau, ca in Baragan.

Vechea controversa a proportiei sarii in bucate se incheie o data cu aluaturile. Acestea nu pot fi nici prea sarate (decat daca asa le vrem) si nici nesarate la gust. Exista o masura in toate. La aluaturi, ea este medie. Ganditi-va la painea cea de toate zilele. Intotdeauna e potrivit de sarata, incat, pur si simplu, ne place! Si unde am fi putut cauta o reteta de felul acesta, daca nu in chiar patria painii, in Campia Romana?

Tradus din japoneza, origami  inseamna impaturirea hartiei. Istoricii inca nu au stabilit exact de unde a venit prima data aceasta idee, din China sau din Japonia. Origami constituie arta plierii hartiei colorate in modele de creaturi vii, obiecte, decoratiuni. Exista cateva reguli de care trebuie sa tinem seama la impaturirea hartiei: figurile se vor impaturi mereu pe o suprafata neteda si plata; hartiile se masoara si se decupeaza de fiecare data foarte exact; intai se va impaturi forma de baza care apartine figurii respective.

Am intrat deja in Saptamana Alba, cea in care, dupa traditie, crestinii ortodocsi nu consuma carne, dar pot manca branza, lapte si oua. Exista multe interdictii si cutume in aceasta perioada si ele nu se refera neaparat la alimentatie. De exemplu, daca vrei sa nu incaruntesti inainte de vreme, e bine ca in Saptamana Alba sa pui in apa in care te speli pe cap... o bucatica de branza.
Dar sa reintram in bucatarie si sa pregatim o reteta de papanasi, culeasa de pe Valea Muresului.

Veti fi gandind poate ca-n bucataria olteanului toate se fac cu praz. Nu e chiar asa, desi prazul ar putea fi si el ingredient in aceasta reteta. Saramura de pui isi are si ea originile in tara haiducilor olteni. La fel mielul la groapa, friptura de raci si... gaina olteneasca, al carei mod de preparare vi-l dezvalui acum.

Prieten cu Anton Pann si cu multi carturari romani de la jumatatea veacului al XIX-lea, J.C. Hintescu era de fapt sas - pe numele sau real: Hintz -, librar in Scheii Brasovului. Era insa impatimit dupa tot ceea ce venea din lumea romaneasca, fapt pentru care publica, inaintea lui Anton Pann, o culegere de proverbe ale romanilor, in doua volume, iar mai tarziu vrea sa redacteze o carte de bucate in care adauga retetelor romanesti pe cele germane, maghiare si franceze. Din aceasta carte, tiparita la Brasov in 1874, am ales reteta Curcan fript.